Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu legea care modifică și completează cadrul legislativ privind decarbonizarea sectorului energetic. Șeful statului susține că noile prevederi pot afecta atât obligațiile asumate de România în domeniul protecției mediului, cât și angajamentele europene.
Legea a fost transmisă președintelui pentru promulgare pe 7 august, însă Nicușor Dan a decis să o conteste la CCR înainte de a o promulga.
Ce schimbări aduce legea
Actul normativ modifică mecanismul prin care sunt retrase din exploatare capacitățile energetice pe bază de lignit și huilă. Una dintre principalele prevederi condiționează scoaterea din funcțiune a unor capacități existente de instalarea și punerea în funcțiune a unor capacități alternative de producere a energiei cu emisii reduse de carbon.
Legea introduce, de asemenea, excepții de la interdicția privind punerea în funcțiune a unor noi capacități pe cărbune. În anumite situații, emiterea licențelor și a permiselor necesare ar urma să fie condiționată de obținerea unui aviz conform din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Președintele consideră că aceste modificări schimbă substanțial mecanismul juridic al decarbonizării și pot face incertă retragerea unor capacități poluante.
Una dintre principalele obiecții formulate de Nicușor Dan vizează lipsa unui termen maximal suficient de clar pentru instalarea capacităților energetice alternative.
În sesizarea transmisă CCR, președintele avertizează că, dacă retragerea unei centrale existente depinde de realizarea unei capacități alternative, care nu are un termen precis și nici garanții juridice suficiente, reducerea impactului asupra mediului ar putea fi amânată pe termen nedefinit.
În opinia sa, o asemenea situație nu ar mai reprezenta doar o schimbare a modalității prin care statul aplică politica energetică, ci ar putea afecta eficiența întregului cadru legislativ destinat protecției mediului.
Invocate prevederile Constituției
Nicușor Dan susține că legea trebuie analizată nu doar prin prisma obligațiilor asumate de România față de Uniunea Europeană sau în cadrul PNRR, ci și prin raportare la Constituție. În sesizare sunt invocate articolele 35 și 135 alineatul (2) litera e), care stabilesc obligațiile statului în materia protecției mediului și a politicii economice.
„Aceste norme constituționale nu stabilesc un anumit model energetic și nu impun în mod direct o anumită tehnologie sau un anumit calendar de retragere a capacităților pe cărbune”, se arată în sesizare.
Președintele subliniază însă că aceste prevederi stabilesc un standard constituțional de protecție a mediului, care trebuie respectat de legiuitor atunci când modifică politicile energetice.
Ce se întâmplă dacă CCR admite sesizarea
Potrivit argumentației președintelui, o lege care face incertă sau excesiv de îndepărtată în timp reducerea efectivă a impactului asupra mediului ar putea contraveni Constituției.
Nicușor Dan precizează că nu susține existența unei obligații constituționale autonome de „decarbonizare”. Problema este dacă instrumentele legislative alese pentru acest proces respectă obligația constituțională a statului de a proteja mediul și de a menține echilibrul ecologic.
CCR urmează să analizeze sesizarea și să stabilească dacă prevederile contestate sunt conforme cu Legea fundamentală. Până la pronunțarea Curții, legea nu poate fi promulgată în forma transmisă Parlamentului.
