România nu a mai importat țiței din Federația Rusă din 5 decembrie 2022 și produse petroliere din 5 februarie 2023, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, după ce agenția Reuters a publicat o analiză care include țara noastră printre statele UE care „alimentează economia de război a Rusiei”. Ministrul admite, însă, că există posibilitatea importului indirect de țiței rusesc, din țări non-UE, care amestecă produsele proprii cu cele provenite din Rusia.
România nu a avut niciodată un contract direct cu Gazprom, transmite Bogdan Ivan, la solicitarea HotNews. Potrivit ministrului, România nu va importa produse petroliere sau țiței din Federația Rusă.
„România respectă toate sancțiunile adoptate la nivelul Uniunii Europene. Orice încălcare a legislației în vigoare privind regimul sancțiunilor împotriva Federației Ruse va fi sancționată fără ezitare. România nu face niciun compromis când vine vorba de obligațiile sale ca stat membru al Uniunii Europene și de asigurarea securității sale energetice”, a precizat Bogdan Ivan.
Răspunsul ministrului vine la solicitarea HotNews, după ce, vineri dimineață, agenția Reuters a publicat o analiză care arată că mai multe ţări din UE înregistrează o creştere a importurilor energetice din Rusia în 2025, iar printre acestea se numără România.
Importul indirect
Ministerul Energiei explică însă că țări care nu sunt membre UE nu au nicio obligație să respecte prevederile cadrului sancționatoriu aplicat de Uniunea Europeană împotriva Federației Ruse. Iar aceste țări ajung să amestece, la rafinare, țiței din mai multe surse, iar certificatul de origine rămâne al statelor respective.
„Importul de produse petroliere/motorină din aceste state este încă permis conform cadrului legal UE și al regimului de sancțiuni impus de Comisia Europeană”, arată Ministerul Energiei.
Ce state amestecă țițeiul
Ministerul Energiei a dat exemplul statelor precum Turcia, India, Arabia Saudită, Egipt, care nu sunt în UE și nu au avut, până în prezent, nicio obligație să respecte prevederile cadrului sancționatoriu aplicat de Uniunea Europeană împotriva Federației Ruse.
„În aceste condiții, întrucât aceste state fie au și producție proprie, fie importă țiței din mai multe surse, țițeiul care intră în procesul de rafinare este amestecat în terminalele de intrare/depozitare, iar produsele petroliere obținute au, astfel, certificat de origine al statului în care au fost produse”, explică Ministerul Energiei. Acesta precizează că „importul de produse petroliere/motorină din aceste state este încă permis conform cadrului legal UE și al regimului de sancțiuni impus de Comisia Europeană”.
În ceea ce privește importurile de cărbune, acestea au fost interzise începând din august 2022, conform Pachetului 5 de sancțiuni economice împotriva Rusiei, susține Ministerul Energiei.
Acesta precizează că România nu importă gaze rusești: „Pentru asigurarea necesarului de consum, România importă gaze naturale din Europa de Vest, prin interconectarea Szeged-Arad și din Europa de Sud, prin punctele de interconectare cu Bulgaria, Kardam1-Negru Vodă1 (Coridorul Trans-Balcanic) și Giurgiu-Ruse”.
