În noaptea de vineri spre sâmbătă, în ajunul Paștelui, care s-a sărbătorit simultan de către catolici și ortodocși anul acesta, Termocentrala Rovinari a fost complet oprită pentru prima dată în ultimele trei decenii, în contextul unei supraproducții de energie regenerabilă și al unui consum intern anticipat ca fiind mult sub medie, arată ziare.com.

Măsura a fost decisă de Dispecerul Energetic Național, în coordonare cu Ministerul Energiei și cu principalele companii de stat din sectorul energetic, care au dorit să echilibreze Sistemul Energetic Național (SEN) și să evite, din ce au explicat autoritățile, o cădere națională de tensiune (așa-numitul „blackout” în limba engleză) tocmai din cauza faptului că, față de ultimii ani, aportul prosumatorilor la rețea a crescut substanțial, iar vremea a ținut cu ei în weekendul Paștelui.

Bogdan Berneagă, consultant în energie și managing director la Ridgeline Industrial, a explicat, pentru Ziare.com, care a fost contextul deciziei autorităților cu privire la oprirea termocentralei de la Rovinari și de ce nu a fost nevoie de o asemenea manevră în ultimii ani față de 2025. Acesta a contextualizat și modul în care se vor adapta inevitabil prelucrătorii de cărbune în următorii ani și potențialul patrimoniului tehnic al marilor termocentrale care folosesc combustibilul poluant în contextul mai larg al creșterii ponderii regenerabilelor în mixul energetic și al presiunii din partea Uniunii Europene pentru reducerea emisiilor de carbon.

Producția de energie solară a României într-un weekend de Paște cu consum minim, scăldat în razele soarelui

Chiar și în mod obișnuit, indiferent de vreme, perioada sărbătorilor de Paște generează un consum redus și, în acest caz, uzinele se opresc, activitatea industrială încetinește, iar cererea casnică nu poate compensa acest decalaj. În 2025 însă scăderea cererii a fost dublată de o producție record din surse regenerabile, în special eolian și solar, alimentată de temperaturi ridicate și condiții atmosferice favorabile. România s-a trezit, practic, cu un exces de energie verde, care, contrar percepției populare, nu poate fi absorbit ușor în rețea, mai ales în lipsa unor sisteme de stocare masivă sau a unei piețe regionale de redistribuire perfect funcționale.

Pentru a preveni un dezechilibru de sistem, inclusiv o posibilă pană națională de curent în caz de suprasarcină, Ministerul Energiei a activat o serie de măsuri de urgență, printre care s-au numărat oprirea totală a grupurilor ELCEN (cu păstrarea doar a CAF-urilor pentru termoficare), un program de funcționare la cote minime pentru Hidroelectrica (inclusiv cu pompe pe golurile de sarcină, pentru a crește artificial consumul), reducerea tensiunii din rețea prin absorbția de putere reactivă de la centralele electrice mici, utilizarea instalațiilor de stocare cu baterii în regim de consum, și, ca măsură de echilibrare finală, oprirea temporară a termocentralei de la Rovinari, considerată una dintre cele mai stabile și eficiente noduri energetice ale țării.

• „E o chestiune care se întâmplă deja de un an, doi, când sunt vacanțe sau chiar în weekenduri, în zile în care nu există consum industrial, fiindcă lumea nu muncește. Pe de altă parte, dacă există soare, cum a fost evident weekendul trecut și pe parcursul verii, avem o producție fotovoltaică mare, și practic, de la prosumatorii care au panouri, se creează acest excedent de energie. Putem chiar avea perioade cu prețuri negative. Și atunci e normal ca anumite capacități să fie închise. Ce rost are să ții o capacitate operațională, când știi, cu câteva zile înainte, că nu va fi cerere? Și nu e valabil doar pentru România. Nu e cerere nici la export. Vremea a fost frumoasă, presupun, și în Ungaria, și în Bulgaria, și așa mai departe”, a explicat Bogdan Berneagă.

Accentul pus de expertul în energie, în detrimentul mesajelor bombastice circulate în presă despre lipsa de precedent a închiderii temporare a termocentralei de la Rovinari, a fost tocmai pe suprapunerea unor factori circumstanțiali din sistemul energetic din țară cu vremea plăcută și cu faptul că cele două sărbători pascale s-au petrecut simultan, creând astfel un precedent aproape unic în raportul cerere și ofertă pe piața de energie.

• „Eu nu o văd ca pe o chestie spectaculoasă. E o chestie neobișnuită, dar e normală. O centrală pe cărbune e, într-adevăr, mai complicat de oprit și repornit, dar doar în sensul în care e nevoie de un anumit număr de ore pentru încălzirea cazanelor, proces care cu siguranță a fost luat în calcul”, a completat expertul în energie.

Așa cum a și confirmat ministrul Burduja, riscul așa-numitului blackout a fost trecut cu bine de Sistemul Energetic Național. Însă, pericolul a fost calculat matematic anul acesta, fiindcă rețeaua națională, chiar și învechită la nivel infrastructural cum este, beneficiază în prezent de parcuri fotovoltaice foarte mari, care cumulează între 2.000 și 3.000 de MW instalați, la care se adaugă aproape 2.000 MW doar de la panourile prosumatorilor. După cum a explicat Bogdan Berneagă, pentru Ziare.com, când există multă energie în sistem, se mărește frecvența, care de regulă trebuie să fie transmisă într-o bandă foarte strictă, de aproximativ 50 Hz, iar dacă această marjă este depășită, atunci pot apărea dezechilibre și potențiale pene de curent, adică tocmai de ce se temeau autoritățile când au luat măsuri.

• „Pe măsură ce trec anii, se vor dezvolta și capacitățile de stocare în sistem. Și atunci va exista posibilitatea ca, în perioadele de excedent de energie, aceasta să fie stocată în baterii. Asta va ajuta sistemul național, va ajuta și Transelectrica, să gestioneze mai bine rețeaua să nu mai fie nevoie să oprești producători convenționali pentru a regla frecvența. Fiindcă până la urmă, a fost o chestiune tehnică, dar și economică: nu produci dacă nu ai cui vinde. Plus că Rovinari e pe cărbune, deci ai costuri cu combustibilul și cu emisiile de carbon, în timp ce, la o unitate regenerabilă, solară sau eoliană, costul variabil e zero. Gândiți-vă că Rovinariul are o capacitate undeva la 1.000 și ceva de MW. Deci au fost, practic, vreo echivalentul a trei Rovinari în plus, injectate din solar weekendul trecut. Și atunci, acolo unde acum trei ani nu era nevoie să oprești nimic, acum trebuie să iei această decizie. Devine necesar”, a completat expertul.
  

Ce viitor are o centrală ca Rovinari. Rostul termocentralelor pe cărbune în mixul energetic ocupat majoritar de regenerabile, gaze naturale și nuclear

Cu un cost de producție foarte redus, Termocentrala Rovinari este, potrivit unor date mai vechi furnizate de CE Oltenia, cea mai eficientă termocentrală pe cărbune din România, depășită în performanță economică doar de marile hidrocentrale de pe Dunăre, precum Porțile de Fier (73 lei/MWh). Diferența esențială nu constă doar în cifre, ci în logistica care face posibilă această eficiență, ținând cont că lignitul utilizat la Rovinari este extras de la cel mult șapte kilometri distanță, din patru cariere aflate în imediata vecinătate, Rovinari, Tismana, Pinoasa și Roșia. La Turceni, spre exemplu, cea mai mare centrală pe cărbune a țării, lignitul trebuie transportat de la 20–25 de kilometri, explicau în trecut oficialii CE Oltenia.

Conform planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, grupurile 4 și 5 ale Termocentralei Rovinari vor intra în rezervă de capacitate începând cu 2026, ceea ce, în lipsa unei strategii clare de conversie sau investiție, echivalează practic cu un pas în spatele închiderii complete a uzinei. Însă în octombrie anul trecut, ministrul Energiei Sebastian Burduja anunța cu entuziasm punerea în funcțiune a grupului energetic 5, proaspăt retehnologizat după aproape un deceniu de lucrări. Potrivit unei relatări Digi24 de la vremea respectivă, noul grup reabilitat avea o capacitate de 330 MW în bandă și un set complet de instalații conforme standardelor europene de desulfurare, denoxare, desprăfuire și evacuare a cenușii.

„Este unul dintre cele mai complexe proiecte de infrastructură energetică realizate în România”, declara Sebastian Burduja, detaliind investiția de peste 100 de milioane de euro și promițând costuri de funcționare comparabile cu cele ale grupurilor pe gaz.

Înainte totuși de aceste mesaje contradictorii din partea conducerii CE Oltenia și a sloganurilor transmise presei de Ministerul Energiei, la începutul anului 2024, într-un moment de consum energetic maxim, în plin val de ger, Termocentrala Rovinari era pe punctul de a opri unul dintre grupuri din lipsă de cărbune. Relatări venite direct din teren, de la angajați, au descris atunci o situație la limita absurdului: „Joci fotbal în stivele de cărbune”, spunea un salariat, descriind cum depozitele erau aproape goale, în timp ce stocurile raportate oficial erau „umflate ca pe vremea CAP-urilor”, arăta o analiză din presa locală.

Cu toate aceste sincope în strategie și comunicare totuși, deși cărbunele mai asigura la începutul lui 2024 doar 916 MW în SEN, fiind devansat de hidro, nuclear și regenerabile, rolul său, chiar minoritar, rămâne vital pentru producția în bandă și siguranța în cazuri de urgență. În lipsa unor soluții de stocare eficiente pentru energia verde, centralele pe cărbune precum Rovinari rămân, paradoxal, garantul stabilității într-un sistem care vrea să le elimine.

• „Rovinari, în ipoteza în care se vor instala și niște unități pe gaze – nu știu exact dacă și când – ar putea deveni mai flexibilă. Dar, chiar și așa cum e, eu zic că e nevoie de Rovinari, din mai multe puncte de vedere. O termocentrală pe cărbune este capabilă să producă în bandă. Adică nu e intermitentă, cum sunt regenerabilele, nu depinde nici de vânt, nici de soare și este astfel rezilientă. Dacă nu e soare, nu e vânt, nu ai gaze – dintr-un motiv sau altul –, Rovinari e acolo. E o sursă sigură. Acei 1.000, 1.500 MW sunt acolo și merg”, a contextualizat expertul în energie, pentru Ziare.com.

Acesta a dat și exemplul altor țări care, deși au un mix energetic foarte axat pe energie regenerabilă, păstrează termocentralele în conservare, într-un proces numit „mothballing” (n.r. eng. puse la naftalină), acestea având infrastructura necesară să poată fi pornite la nevoie, fie într-o săptămână, fie într-o chestiune de doar câteva ore.

• „Nu funcționează constant, dar adaugă reziliență și securitate sistemului energetic”, a punctat concis Berneagă.

Făcând parte din CE Oltenia, care a avut foarte mari probleme în ultimii ani cu susținerea centralelor care cuprind grupul și peste 3.000 de locuri de muncă au fost puse în pericol, reorganizarea sau reducerea drastică a structurilor operaționale poate cauza și un efect social. Însă aici intervine valoarea în sine a patrimoniului energetic al acestor „mamuți” industrial și modul în care acest potențial poate fi folosit cu succes pentru reconversia de la cărbune la alte tipuri de combustibil folosit pentru producția de energie.

Potrivit explicațiilor oferite de expert, în interiorul termocentralelor pe cărbune, Rovinari stă bine. Dar cărbunele în sine nu e eficient, ca sursă, acesta fiind un agent poluant, atrage cu sine și costurile gestionării certificatelor CO₂ care cresc practic prețul energiei în total. Așa că chiar și dacă eficiența termocentralei la nivel de costuri structurale este incontestabilă, gestionarea poluării face costurile finale să fie mai ridicate decât alte resurse.

• „Cel mai bun exemplu în sensul acesta este Mintia Deva, care s-a vândut unui investitor privat. A fost o centrală pe cărbune.cu circa 1.300 MW acces în rețea, prin stația electrică proprie de înaltă tensiune. Noul investitor a planificat o centrală pe gaze, pe ciclu combinat, de 1.700 MW. Deci practic, a folosit la maximum acel activ deja existent, alături de infrastructura de transport și terenul pe care se afla fosta termocentrală. Și mai trebuie menționat că Mintia se află chiar pe traseul Transgaz, al noii conducte BRUA, o conductă de gaz la înaltă presiune de transport, care vine din Bulgaria, trece prin România, merge în Ungaria și Austria și e conectată și cu gazele din Turcia, și cu cele din Azerbaidjan. E un flux multiplu, cu ramificații care duc și spre exploatările viitoare din Marea Neagră”, a explicat Berneagă.

În perspectivă, o termocentrală ca Rovinari ar putea, în principiu, să creeze o replică a acestui model de evoluție pentru a se adapta realităților energetice, în contextul în care cărbunele va ocupa un loc tot mai mic în mixul energetic. Însă pentru aceasta termocentrala va trebui să aibă acces direct la o conductă de gaze și, desigur, să existe cerere.

• „Nu putem construi capacități de producție la nesfârșit, fără să avem cui vinde. Energia electrică produsă trebuie consumată de cineva. Și mai e un aspect dat de faptul că toată lumea construiește acum. Ungurii își fac producție, bulgarii la fel, sârbii și ei. Aici trebuie o abordare regională, poate chiar europeană, ca să nu ne trezim cu energie care nu are unde să se ducă. Dacă Rovinari va putea vreodată să bifeze acești pași, da, reconversia e posibilă. Dacă nu, rămâne o capacitate pe care o ții acolo, în rezervă strategică. Și care este în sine foarte importantă”, a încheiat consultantul.

https://ziare.com/energie/motive-inchidere-termocentrala-rovinari-energie-solara-paste-2025-1937020