Ceea ce s-a întâmplat în această vară din punct de vedere hidrometeorologic nu a putut fi prevăzut nici de cele mai bune prognoze europene și internaționale și, în ciuda unor eforturi, n-am reușit să asigurăm un debit corespunzător al apei la intrarea în țară pentru redeschiderea în siguranță a reactoarelor de la Cernavodă, a declarat, miercuri, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, într-o conferință pe teme de energie.
”Evenimentele geopolitice din ultimii ani au reprezentat un semnal de alarmă, un ‘wake-up call’ într-o lume europeană și într-o egală măsură și pentru România. Ne-am dat seama cât de fragile sunt sistemele noastre energetice și cât de mult suntem expuși unor evenimente care sunt total independente de puterea noastră. Inițial, în 2022, criza prețului la electricitate augmentată începuse deja, dar augmentată de invazia ilegală a Ucrainei de către Rusia. Apoi, tot ceea ce se întâmplă, astăzi, cu prețul normal la combustibil, prețul ridicat la gaz și problemele legate de electricitate, care, sigur, sunt generate principal de situația din Orientul Mijlociu, dar și de continuarea războiului și intensificarea războiului Rusia – Ucraina. Peste toate acestea s-a așezat în această vară o situație cu totul neașteptată pentru România, neprevăzută de cei mai buni specialiști din zona Ministerului Mediului. În ciuda unor eforturi care s-au făcut, încă n-am reușit să compensăm ceea ce natura nu ne-a oferit, și anume un debit cât de cât corespunzător al apei la intrarea în țară și un nivel care să permită redeschiderea în siguranță a reactoarelor de la Cernavodă”, a subliniat Bușoi, transmite Agerpres.
În viziunea oficialului, ceea ce s-a întâmplat în această vară nu a putut fi prevăzut nici de cele mai bune prognoze la nivel european și internațional.
”Această situație a pus o presiune și mai mare pe sistemul energetic. În același timp, a generat câteva acțiuni importante, acelea de a accelera partea de autorizare, partea de susținere a unor investiții noi în capacități de producție și, în primul rând, în zona de regenerabil. Pe termen mediu sunt trei direcții importante de acțiune: a continua să avem noi capacități de producție din surse regenerabile și există un interes mai mare al pieței, există un interes mai mare al finanțatorilor, pentru că vedem că e important că am putea produce aici (…) Doi – investiții masive în rețelele de distribuție și de transport. Fără modernizarea acestora, nu avem cum să acomodăm noile capacități de producție. Și aici, cel puțin, pe PNRR, și mai ales pe Fondul de Modernizare, rețelele de distribuție se mișcă foarte bine (…) Și a treia direcție e capacitatea de stocare: baterii de stocare, principiul, cele ‘stand-alone’, evident, dar și cele care se atașează unor capacități de producție, mai ales fotovoltaice, deja existente”, a punctat Cristian Bușoi.
Potrivit acestuia, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei poate să accelereze procedurile de avizare de noi capacități și, în acest sens, ‘deja face două ședințe pe săptămână’.
”Transelectrica a alocat echipe suplimentare pentru tot ceea ce înseamnă partea de testare, partea de autorizare. Pentru ATR-uri (Aviz Tehnic de Racordare, n.r.), la acest moment, s-a schimbat filosofia și se așteaptă noile proceduri de licitații. În acest moment se face ordine printre ATR-urile vechi, pentru că foarte multe proiecte sunt virtuale, sunt pe hârtie, nu au găsit finanțator și atunci trebuie să lase loc unor proiecte care au șansă. Aici trebuie să găsim un echilibru, pentru că am mers, în opinia mea, într-o extremă, într-o zona în care s-ar putea să descurajăm puțin investițiile, punând sume foarte mari ca și garanție pentru autorizările de înființare. Acestea sunt semnalele care le primim din piață și cel puțin pe zona de stocare e nevoie să găsim o zonă de echilibru. Pe termen mediu trebuie să accelerăm investițiile acelea mari, extrem de costisitoare, strategice, Cernavodă 3 și 4, un proiect de 13 miliarde de euro, dar care va oferi securitatea energetică, va oferi energie în bandă și energie fără emisii de CO2, ceea ce ne ajută și la atingerea obiectivelor anilor 2040 și 2050, în care România este extrem de implicată”, a afirmat secretarul de stat.
