Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să pronunţe, joi, soluţia definitivă în procesul pe care l-a câştigat în primă instanţă, cu Guvernul şi Ministerul Finanţelor, pentru neplata restanțelor salariale ale magistraților. Instanţa supremă a amânat, deja, de 5 ori pronunţarea unei soluţii în acest caz.

Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel Bucureşti a admis, pe 5 mai, acţiunea introdusă de Înalta Curte și a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor.

Miza acestui proces este de aproximativ 5 miliarde de lei.

Tot atunci, CAB a stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.

În cererea de chemare în judecată, semnată de preşedinta instanţei, Lia Savonea, Înalta Curte susţine că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor, care deţin titluri executorii neexecutate de peste 10 ani. Totodată, instanţa supremă acuza Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat şi subminează legitimitatea instanţelor.

Cum s-a apărat Guvernul

La proces, reprezentantul Guvernului a cerut sesizarea Curții Constituționale pentru a clarifica dacă o instanță poate impune Guvernului alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi peste alocările bugetare stabilite prin lege.

În plus, Guvernul a cerut și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând ca, până la o decizie a CJUE, procesul să fie suspendat.

Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunţat că a decis sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu plata restanţelor salariale din zona de Justiţie.

Bolojan a subliniat că instanța nu are competența și nici legitimitatea de a stabili cum se distribuie banii publici, acuzând că este perturbat echilibrul bugetar, un „act care reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”.