Guvernul a prelungit cu 30 de zile măsurile de siguranţă din piaţa energiei electrice, în condiţiile în care septembrie se anunţă o lună plină de provocări pentru sistemul energetic naţional. Cele mai optimiste estimări arată că reactorul 2 de la Cernavodă ar urma să fie repornit peste aproximativ 2 săptămâni. Dar, totul depinde de nivelul şi debitul Dunării, care încă sunt la cote extrem de scăzute. În plus, producţia centralelor fotovoltaice şi eoliene este în scădere, arată tvrinfo.ro.
Autoritățile nu știu exact când va fi repornit reactorul 2 de la Cernavodă, care acoperea circa 10% din consum, la orele de vârf. Un scenariu optimist este în a doua parte a lui septembrie. Prognozele de moment arată un nivel scăzut la începutul lunii.
Specialiștii iau în calcul noi măsuri, care să asigure răcirea centralei, inclusiv extracția apei din puțuri subterane și stocarea în cisterne, vagoane și autospeciale de stingere a incendiilor.
Corina Murafa, expert în energie: ”Clar trebuie găsite soluții structurale. (…) Dar cred că e foarte importat că ele să fie planificate bine, să fie făcută o analiză cost-beneficiu. Am văzut prea bine ce s-a întâmplat cu barjele. O întreagă armată mobilizată pentru o chestiune care a salvat centrala timp pentru două zile.”
Odată cu scurtarea perioadei de lumină naturală, e de așteptat să scadă și producția centralelor fotovoltaice.
Dan Pîrșan, președinte Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie: ”În luna septembrie față de luna august, producția fotovoltaică pe teritoriul României undeva la o medie de 15%-18% poate chiar 25%. (…) De la august la septembrie ziua scade cu 1,5 ore.”
Și consumul ar urma să rămână ridicat. În aceste condiții, guvernanții au prelungit cu 30 de zile măsurile de siguranță.
Cristian Bușoi, secretar de stat, Ministerul Energiei: ”Trebuie să repornim cât mai repede posibil Cernavodă. E destul de scump să producem electricitate din cărbune.”
Două CET-uri, de la Constanța și Arad, au fost retehnologizate cu bani din PNRR și vor produce energie electrică și termică pentru zeci de mii de apartamente, în perioada următoare. La Constanţa, noua centrală va avea o capacitate de 97 MW în cogenerare, iar la Arad producţia de energie electrică va ajunge la peste 30 MW, de aproximativ trei ori mai mult decât înainte de retehnologizare.
