Fostul secretar general al Guvernului Bolojan, Radu Oprea, lansează acuzații dure la adresa foștilor responsabili din zona Energiei și susține că actuala criză din sistemul energetic putea fi prevenită. Oprea i-a indicat nominal pe Cristian Ghinea și Virgil Popescu drept principalii responsabili pentru deciziile care au dus, în opinia sa, la vulnerabilitatea actuală a Sistemului Energetic Național.
„În primul rând că suntem în aceste crize despre care vorbeați, crize suprapuse, criza energetică generată de niveluri scăzute al Dunării și acesta este un lucru care era cunoscut. Spun lucrul acesta pentru că eu am fost la Cernavodă, am vorbit cu specialiștii de acolo. Cred că deja suntem în a treia săptămână de atunci și pe care i-am întrebat care este prognoza de scăderea nivelului Dunării și când se va întâmpla lucrul acesta. Și mi-au spus că în următoarea săptămână și al doilea reactor va fi oprit, pentru că și primul este oprit din aceleași cauze. Noi astăzi vorbim despre 680 de megawați pe care i-am pierdut în Sistemul Energetic Național, fals. Vorbim despre 1.300 de megawați pe care am pierdut în Sistemul Energetic Național generat cu tehnologie nucleară. Pentru că ambele grupuri sunt închise din acest motiv, nivelul scăzut al Dunării”, a declarat fostul secretar general al guvernului, relatează psnews.ro.
Potrivit lui Oprea, specialiștii de la Cernavodă estimau că reactorul ar putea fi repornit abia în prima parte a lunii septembrie.
„După prognozele pe care le aveți la data respectivă, pentru că prognozele se pot schimba, când credeți că va putea să fie redeschis reactorul? Și mi s-a răspuns că în prima sau a doua săptămână din septembrie. Deci, dacă ai urechi cu care să-i asculți pe specialiști, nu doar să mimezi și să încerci să faci o campanie de PR mică, 2 cm, că n-a fost mai mare de atât, cu consecințe grave asupra mediului și asupra Dunării, înțelegi că soluțiile acelea probabil că au adus câteva zile de funcționare a sistemului energetic a reactoarelor de la Cernavodă, dar nu sunt o soluție de fond. Noi am venit în Parlament, noi de la PSD, pentru că am fost secretar general al guvernului din partea PSD în Guvernul Bolojan și am plecat odată cu toți colegii mei, miniștri, secretari de stat, când am luat această decizie. Am venit cu propunerea ca să putem să punem în activitate grupurile care erau astăzi la CEO, la Oltenia, de la Rovinari, Turceni și să le folosim, pentru că cel puțin unul pe care l-au pus deja în funcțiune face cam un sfert din puterea pe care am pierdut-o la nucleară. Aveam soluții la îndemână, există și rezervă de cărbune, au refuzat inițial să discute despre această soluție.”, a declarat Radu Oprea.
Întrebat despre rezerva de cărbune, Oprea a precizat că aceasta ar ajunge pentru aproximativ două săptămâni, dar susține că există posibilitatea suplimentării.
„Da, dar sigur că pot extrage în continuare, sunt și rezervele care sunt în planul strategic. Există rezerve pentru a putea funcționa și cu acest grup de la CEO. Inițial, au refuzat astfel de soluții, am avut un întreg dialog, dar oricum la nivelul absurdului noi veneam cu soluții, spuneau că nu e bine, că mai scufund o barjă, că mai încearcă să găsească alte paliative și, până la urmă, au ajuns la această soluție. Grupul este pornit. Pentru că aceasta era soluția. Dacă îi asculți pe experți, dacă vorbești cu Dispecerul Energetic Național, dacă vorbești cu oamenii care se ocupă de echilibrarea sistemului, afli că lucrurile acestea trebuie să se întâmple. În măsura în care aveau aceste prognoze din timp, da, puteau să găsească măsuri cei de la guvern. Eventual, să aibă o rezervă de cărbune mai mare, puteau să se urce în avion, să meargă la Comisie, să explice că este o criză regională. Nu este o criză a României. Că din cauza debitului scăzut al Dunării, riscul în regiunea noastră este ca 4.000 de megawați să lipsească. Vorbim de Ungaria, vorbim de România, posibil și Bulgaria. Bulgarii nu sunt închiși, dar la unguri ați văzut ce se întâmplă. Și, atunci, ajungi în situația în care nu mai ai de unde să imporți. Noi consumăm la orele de vârf undeva 7.000, maxim 7.700 de megawați. Ori, nu ai energie fotovoltaică, nu ai suficientă capacitate de stocare, sunt undeva până în 600 de megawați astăzi, dacă nu mă înșel, în baterii. Dacă nu-ți bate nici vântul, nu ai foarte multe surse”, a declarat fostul secretar general al guvernului.
„Ai sursele de energie produse din hidrocarburi și din gaz, ai capacitatea din cărbune și mai ai capacitate hidroelectrică. Dar ce se vede? Și hidroelectrica are aceeași problemă cu Dunărea, pentru că nici rezervele ei de apă nu sunt atât de bine. Sunt într-o zonă de confort, să spunem astăzi, dar nu poți să exagerezi, nu poți să consumi mult mai mult. Teoretic, capacitatea hidroelectrică e undeva instalată peste 6.000 de megawați, dar dacă vă uitați pe site-ul Transelectrica, unde dau în timp real consumul, cât producem, cât importăm și tipul, structura, mixul energetic, veți vedea că rar am depășit 1.700-1.800 de megawați producție și nu o țin foarte mult. În general, au fost la 1.200-1.300 de megawați. Asta înseamnă că rezervele de apă au grijă de ele pentru că o să avem nevoie de apă și la iarnă”, a continuat social-democratul.
România nu poate conta nelimitat pe importuri
Radu Oprea avertizează și asupra limitelor infrastructurii de import de energie.
„Și capacitatea de import este limitată. Undeva real suntem la 3.000-3.200 de megawați, cu un maxim posibil undeva la 4.000 de megawați. S-ar putea să nu-ți ajungă. Unu: trebuie să ai de unde să imporți, să aibă și vecinii de unde să îți dea energie. Și doi: trebuie să ai și capacitate de import pe fire, dacă energia se transportă pe rețea. Practic să ai infrastructură. Undeva între Austria și Slovacia, Austria și Ungaria, infrastructura are o capacitate limitată. Eu i-am spus că este un Schengen energetic. Nu putem trece decât într-o anumită zonă limitată. Din cauza aceasta toată zona noastră și Grecia și Bulgaria și România, de foarte multe ori când ne uităm la prețuri vedem că sunt mai mari ca în vestul Europei. Pentru că, ca să avem o piață integrată de energie, ar trebui să poată circula energia. Din păcate acolo este o gâtuire, nu poate să circule. Dar tabloul ăsta e cunoscut și e cunoscut de foarte multă vreme. De asta eu nu înțeleg încăpățânarea lui Bolojan de a nu vedea soluțiile pe care le ai la îndemână”, mai spune Oprea.
Oprea îi indică vinovații pentru criza energetică
„Sigur că există o responsabilitate și o trasabilitate a responsabilității, începând cu PNRR-ul, cu Ghinea, cu Popescu, care au introdus în Planul Național de Redresare și Reziliență obligația de a închide capacitățile pe cărbune”, a continuat social-democratul.
Întrebat dacă acest lucru s-a făcut fără a pune nimic în loc, Oprea a declarat că existau bani pentru dezvoltarea unor capacități alternative la Complexul Energetic Oltenia.
„Aici este o chestiune de nuanță, pentru că am avut bani de la Comisia Europeană ca să putem pune la CEO, la Oltenia, să punem două centrale pe gaz și parcuri fotovoltaice. Din păcate, nu s-a întâmplat nimic. Și nu s-a întâmplat nici atunci când se puteau face lucruri pe vremea lui Virgil Popescu, pentru că între timp prețurile au luat-o razna. Prețurile turbinelor pe gaz au crescut cu vreo 300%. Dar și atunci banii pe care presupus i-am fi avut din partea Uniunii Europene nu ajung, dar doi, nici nu mai pot fi accesați pentru că la 31 august PNRR s-a încheiat. Deci, a fost un moment în care puteai să demarezi proiectele și să ai energie și să termini montajul centralelor pe gaz să dea energie în Sistemul Energetic Național într-o perioadă de timp. L-am ratat. Deci, am fi avut o soluție, erau bani pentru acest lucru. Am avut și bani, am avut și posibilitatea să facem lucrul acesta, din păcate am ratat oportunitățile. Și spun punctual, cu nume și prenume: cel care este vinovat, Ghinea odată, care a făcut PNRR, împreună cu Virgil Popescu. Din punctul meu de vedere, au cea mai mare responsabilitate pe, aș zice eu, dezastrul care este astăzi în Sistemul Energetic Național”, a explicat Oprea.
Oprea a invocat și alte oportunități ratate, inclusiv o centrală de 435 MW care nu este încă operațională și investițiile în hidrocentrale: „Sigur, ghinion de neșansă, cum ar spune unii clasici în viață, ne-au spus că am avut și ghinion. Iernut, nici această centrală de 435 de megawați nu este pusă în funcțiune. Cum n-am avut inspirația de a pune mai mulți bani în baterii. Dar mai mult decât atât. Au fost unii care s-au opus cât au putut să punem în funcțiune hidrocentralele care sunt terminate peste 80%, unele 97-98% și care ar fi putut să aducă astăzi, dacă ar fi fost în funcție, cred eu undeva peste 200 de megawați, probabil mai în jur de 300 de megawați.”
