Grupul 4 al Termocentralei Rovinari, aflat în rezervă, va fi conectat la Sistemul Energetic Național, pentru a compensa deficitul de energie electrică după oprirea Centralei Nucleare Cernavodă.
Potrivit informațiilor HotNews, după o serie de teste, electricitatea produsă la acest grup va putea fi livrată în sistemul energetic național începând din această seară.
În prezent, Complexul Energetic Oltenia funcționează cu două grupuri la Rovinari și unul la Turceni și livrează în rețea circa 700 de MW.
Reprezentanții Complexului Energetic Oltenia atrag atenția asupra stocurilor de cărbune. Potrivit informațiilor prezentate de companie și citate de presa locală, rezervele existente pot asigura funcționarea simultană a celor patru grupuri energetice pentru cel mult aproximativ o săptămână.
O altă problemă, care a apărut odată cu ideea repornirii grupului de la Rovinari, a fost lipsa personalului care să opereze acest grup. Pentru a rezolva problema, au fost aduși de acasă, de la pensie, trei foști angajați, au afirmat liderii de sindicat. Acestora li s-a făcut contracte de muncă pentru o perioadă de 30 de zile.
Energia fotovoltaică acoperă jumătate din producția de la prânz
Centrala nucleară de la Cernavodă a fost oprită complet, săptămâna trecută, ca urmare a debitului scăzut al Dunării. Cernavodă asigura 20% din producția națională, cu două reactoare a câte 700 de MW fiecare. Ministerul Energiei a anunțat că o parte din energia nucleară va fi suplinită prin pornirea unui grup de 330 de MW de la Rovinari.
România își poate asigura din surse interne producția de energie la orele prânzului și chiar exportă electricitate. De exemplu, luni la ora 13:00, producția națională era de 6.064 MW, consumul de 4.731 MW, iar diferența de 1.333 MW era exportată, potrivit datelor Transelectrica.
Principala sursă de producere a energiei erau parcurile fotovoltaice, care acopereau, cu o producție de 3.302 MW, peste 54% din totalul energiei generate. Urmau centralele pe gaz, cu 1.157 MW, adică 19%, și hidrocentralele, cu 783 MW – 11%, centralele pe cărbune – 704 MW, eolian 59 MW și biomasă – 52 MW.
Problema apare în vârfurile de consum de seara, când producția solară scade și România nu-și mai poate acoperi din surse interne întregul consum. În luna august, vârfurile de consum au ajuns la 7.000 – 7.500 MW, iar importurile au depășit 2.000 de MW în acele momente.
România a cerut Comisiei Europene amânarea închiderii grupului de la Turceni
În urmă cu o săptămână, Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a anunțat că România a solicitat Comisiei Europene amânarea închiderii grupului 5 de la centrala Turceni și continuarea funcționării Complexului Energetic Oltenia cu patru grupuri pe cărbune, în contextul crizei energetice pe care o traversează țara noastră.
„De asemenea, am folosit această oportunitate pentru a explica faptul că închiderea, până la 31 august, a grupului Turceni 5, parte a jalonului 119a, este extrem de problematică în situația actuală și că vom face în continuare demersuri pentru a avea înțelegerea și acordul Comisiei Europene pentru a continua funcționarea a 4 grupuri (3+1) și după luna august”, a precizat el.
Bușoi a mai spus că în situația actuală dificilă în care se află sectorul energetic românesc este convins că România va obține în final acceptul Comisiei.
