Dragoş Toma, doctor în Geografie și cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), a declarat, miercuri seara, la Antena 3 CNN, că seismele, care au avut loc la Satu Mare, nu au avut drept cauză o fracturare hidraulică, provocată de exploatări majore de gaze sau petrol.

Seismologul a spus că seismele s-au înregistrat după o acumulare de energie şi a precizat că, pe lângă zona Vrancea, există şi alte zone seismice periculoase pentru România, în care s-ar putea produce cutremurul mare despre care se vorbeşte în ultimii ani.

În total, miercuri, s-au înregistrat 17 seisme la Satu Mare, iar cel mai puternic a avut 4 grade.

Întrebat dacă seismul mare, despre care se vorbeşte de ani buni că va zgudui România va fi din zona Făgăraşului, Dragoş Toma a răspuns: „Într-adevăr, sunt şi alte zone seismice periculoase pentru România, dar şi pentru vecini, dincolo de zona Vrancea. Sigur, Vrancea rămâne, în concepţia noastră cea mai periculoasă şi poate afecta mai multe regiuni din teritoriul ţării. Aşa cum a fost în ’77, ’40 sau cutremure mult mai vechi”.

„Particularitatea zonei Vrancea, destul de unică şi la nivel internaţional este că acolo sunt foarte adânci. Când ele sunt puternice, cu magnitudini peste 7 – cel din ’77 a fost de 7,4 –, pot fi până la 8 prin magnitudine, prin ce estimăm noi pentru zona Vrancea. Dar când sunt atât de puternice, energia, pur şi simplu, nu se eliberează la suprafaţă pentru că sunt că sunt adânci şi călătoreşte pe o zonă mult mai întinsă, întâlneşte şi condiţii locale deficitare în anumite zone, cum este Bucureştiul. Ok, Vrancea e periculoasă – jumătate din teritoriul României”, a mai spus Dragoş Toma.

Ulterior, specialistul a adăugat: „Dar, ce vedem acum, recent, este manifestarea şi a altor zone seismice mai puţin cunoscute în accepţiunea publică. Dar, sigur, dacă trăiai acum 100 – 200 de ani, poate îţi mai aminteai că şi acolo sunt probleme. Şi aceste zone sunt, dincolo de ce am văzut astăzi: Crişana, Maramureş – deci, partea de nord-vest a României; sunt şi Făgăraş, Câmpulung, într-adevăr. În 1916, de altfel, a fost cutremurul puternic de 6,7, undeva cam unde este Barajul Vidraru astăzi. Şi mai sunt şi alte zone – Banat, unde ultimele cutremure devastatoare au fost cam în 1991, dar, ce am văzut inclusiv astăzi, un cutremur în zona Bulgariei, spre litoral, în partea de nord-est, care, la magnitudini chiar şi de peste 4,5 – 5 vor putea fi simţite şi ar putea provoca pagube chiar şi în zona României, la Mangalia, Vama Veche.”

„Este teoria aceasta şi sunt, în anumite zone, chiar dovedite cutremure care au avut ca şi cauză fracturarea hidraulică şi lucruri de genul acesta. În cazul nostru, totuşi, sunt cutremure pe care le vedem astăzi unde au mai fost anterior cutremure şi este, automat, o acumulare de energie şi acolo eliberarea acestei energii necesită mult mai mult timp, de fapt, comparativ cu alte zone. Este un cumul întreg de factori” a mai spus Dragoș Toma.