Unul dintre cele mai sacre locuri din lume, Muntele Sinai, este transformat într-un mega-resort de lux, în ciuda protestelor internaționale. Beduinii locali au fost evacuați, taberele lor turistice și chiar mormintele lor relocate, în timp ce autoritățile egiptene continuă construcția hotelurilor, relatează adevarul.ro.

Ani la rând, vizitatorii urcau pe Muntele Sinai împreună cu un ghid beduin, pentru a privi răsăritul peste peisajul stâncos și nealterat sau pentru a participa la alte drumeții conduse de beduini.

Acum, unul dintre cele mai sacre locuri din Egipt – venerat de evrei, creștini și musulmani – se află în centrul unei dispute aprinse privind planurile de transformare într-un mega-proiect turistic, potrivit bbc.com.

Cunoscut local sub numele de Jabal Musa, Muntele Sinai este locul în care Moise ar fi primit Cele Zece Porunci. Mulți cred, de asemenea, că acesta este locul unde, conform Bibliei și Coranului, Dumnezeu i-a vorbit profetului din tufa aprinsă.

Mănăstirea Sfânta Ecaterina, din secolul al VI-lea, condusă de Biserica Ortodoxă Greacă, se află tot aici – și se pare că toți călugării vor rămâne, după ce autoritățile egiptene, sub presiune grecească, au negat că ar dori închiderea ei. Cu toate acestea, există încă îngrijorări profunde cu privire la modul în care această locație izolată, situată în deșert – un sit UNESCO patrimoniu mondial, care cuprinde mănăstirea, orașul și muntele – este transformată. Se construiesc hoteluri de lux, vile și piețe comerciale.

Aici trăiește și o comunitate tradițională beduină, tribul Jebeleya. Tribul, cunoscut ca „Gardienii Sfânta Ecaterina”, și-a văzut casele și taberele turistice eco demolându-se cu puțin sau fără compensație. Ei au fost chiar obligați să mute corpuri din mormintele din cimitir pentru a face loc unui nou parc auto.

Demolările locuințelor și mutarea mormintelor, impuse beduinilor împotriva voinței lor

Proiectul a fost prezentat ca fiind unul de „dezvoltare sustenabilă” necesară, care va stimula turismul, dar a fost impus beduinilor împotriva voinței lor, spune Ben Hoffler, scriitor britanic de turism care a lucrat îndeaproape cu triburile din Sinai.

„Aceasta nu este dezvoltarea pe care o văd sau o cer Jebeleya, ci cum arată atunci când este impusă de sus pentru a servi interesele străinilor în defavoarea comunității locale”, a declarat el pentru BBC.

„Se construiește o nouă lume urbană în jurul unui trib beduin cu moștenire nomadă. Este o lume de care ei au ales întotdeauna să rămână detașați, la a cărei construcție nu au consimțit și care le va schimba locul în propria lor patrie pentru totdeauna”, a adăugat el.

Localnicii, aproximativ 4.000, nu sunt dispuși să vorbească direct despre schimbări.

Tensiuni între Atena și Cairo

Până în prezent, Grecia este puterea străină cea mai vocală în privința planurilor egiptene, datorită legăturii sale cu mănăstirea.

Tensiunile dintre Atena și Cairo au escaladat după ce o instanță egipteană a decis, în mai, că Mănăstirea Sfânta Ecaterina – cea mai veche mănăstire creștină folosită continuu în lume – se află pe teren de stat. După o dispută care a durat decenii, judecătorii au spus că mănăstirea are dreptul doar de „utilizare” a terenului, pe care se află și a siturilor arheologice și religioase din jur.

Arhiepiscopul Ieronymos II din Atena, șeful Bisericii Greciei, a denunțat rapid decizia.

„Proprietatea mănăstirii este confiscată și expropriată. Acest far spiritual al Ortodoxiei și Hellenismului se află acum sub o amenințare existențială”, a declarat el într-un comunicat.

Într-un interviu rar, arhiepiscopul Damianos, care a condus mănăstirea de mult timp, a spus pentru un ziar grec că decizia reprezintă „o lovitură gravă pentru noi… și o rușine”. Modul în care a gestionat situația a dus la diviziuni între călugări și la decizia sa recentă de a demisiona.

Patriarhia Ortodoxă Greacă a Ierusalimului a subliniat că locul sfânt – asupra căruia are jurisdicție ecleziastică – a primit un act de protecție din partea Profetului Muhammad însuși.

Ea a declarat că mănăstirea bizantină – care adăpostește și o mică moschee construită în perioada Fatimidă – „reprezintă un simbol al păcii între creștini și musulmani și un refugiu al speranței pentru o lume cufundată în conflicte”.

În timp ce hotărârea judecătorească controversată rămâne în vigoare, diplomația a dus la o declarație comună între Grecia și Egipt, asigurând protecția identității și patrimoniului cultural al Mănăstirii Sfânta Ecaterina.

Planurile Egiptului: hoteluri, centru de vizitatori, aeroport și un teleferic

Egiptul a început, în 2021, proiectul de stat „Marea Transfigurare” pentru turiști. Planul include deschiderea de hoteluri, eco-lodge-uri și un mare centru pentru vizitatori, extinderea micuțului aeroport din apropiere și un teleferic până la Muntele Moise.

Guvernul promovează dezvoltarea ca pe „darul Egiptului pentru întreaga lume și toate religiile”.

„Proiectul va oferi toate serviciile turistice și de agrement pentru vizitatori, va promova dezvoltarea orașului [Sfânta Ecaterina] și a zonelor înconjurătoare, păstrând în același timp caracterul ambiental, vizual și patrimonial al naturii neatinse, și va oferi cazare pentru cei care lucrează la proiectele Sfânta Ecaterina”, a declarat anul trecut ministrul locuințelor, Sherif el-Sherbiny.

Deși lucrările par să fi fost temporar suspendate din cauza problemelor de finanțare, Câmpia el-Raha – cu vedere către Mănăstirea Sfânta Ecaterina – a fost deja transformată. Se construiesc noi drumuri.

S-a apelat la Regele Charles III al Marii Britanii

Aceasta este zona unde urmașii lui Moise, israeliții, așteptau după ce acesta a urcat pe Muntele Sinai. Criticii spun că valoarea naturală specială a zonei este distrusă.

UNESCO subliniază valoarea universală excepțională a sitului, menționând că „peisajul montan accidentat din jur… formează un cadru perfect pentru Mănăstire”și că „amplasarea sa demonstrează o încercare deliberată de a stabili o legătură intimă între frumusețea naturală și izolare, pe de o parte, și angajamentul spiritual al omului, pe de altă parte”.

În 2023, UNESCO și-a exprimat îngrijorarea și a cerut Egiptului să oprească dezvoltările, să le verifice impactul și să producă un plan de conservare. Acest lucru nu s-a întâmplat.

În iulie, World Heritage Watch a trimis o scrisoare deschisă cerând Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO să includă zona Sfânta Ecaterina pe Lista Siturilor Patrimoniu Mondial aflate în Pericol.

Campaniștii au apelat și la Regele Charles, patron al Fundației Sfânta Ecaterina, care strânge fonduri pentru conservarea și studiul patrimoniului mănăstirii, inclusiv colecția sa de manuscrise creștine valoroase. Regele a descris situl ca „o mare comoară spirituală care trebuie păstrată pentru generațiile viitoare”.