Prahova, Argeş şi Suceava ar fi judeţele cele mai afectate, în cazul în care numărul maxim de posturi admise în administraţia locală ar fi redus cu 40%, reiese dintr-o analiză făcută publică, marţi, de Guvern.
Astfel, în cazul în care numărul maxim de posturi admise în administraţia locală ar fi redus cu 40%, ar fi disponibilizaţi 13.098 de angajaţi la nivel naţional (reprezentând 10% numărul total de posturi efectiv ocupate).
Este vorba despre 1.655 de unităţi administrativ-teritoriale care ar trebui să reducă posturi (reprezentând 51% din numărul total de unităţi administrativ-teritoriale din ţară).
Judeţele cele mai afectate ar fi: Prahova (cu un număr total de 724 de posturi ocupate reduse), Argeş (649), Suceava (627) şi Mureş (513). La acestea s-ar adăuga Municipiul Bucureşti cu 709 posturi ocupate reduse.
Judeţele mai puţin afectate ar fi: Bihor (53 de posturi ocupate reduse), Tulcea (60), Bistriţa-Năsăud (125), Vaslui (129), Arad (136), Călăraşi (138), Brăila (141).
Din punct de vedere procentual, judeţele cele mai afectate ar fi: Galaţi (cu o reducere de 17% a posturilor ocupate reduse din totalul posturilor ocupate), Argeş (16%), Sălaj (16%), Mehedinţi (15%), Prahova (15%).
Judeţele mai puţin afectate ar fi Bihor (2%), Tulcea (4%), Arad (5%), Bacău (5%), Vaslui (5%).
În ce priveşte primăriile care ar trebui să reducă posturi, cele mai multe se află în judeţele: Buzău (69 de unităţi administrativ-teritoriale care ar trebui să reducă posturi), Prahova (68), Dolj (65), Iaşi (65), Dâmboviţa (62), Vrancea (62), Galaţi (61), Argeş (58), Mureş (56), potrivit Agerpres.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, marţi, că o reducere cu 25% a numărului maxim de posturi aprobate la nivelul administraţiei publice locale ar avea efecte „aproape nule”, deoarece ar fi vorba despre posturi vacante sau care nici măcar nu au fost înfiinţate.
