Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a publicat, luni, pe site-ul propriu, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, precizând că alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate, în cazul în care se va ajunge în această situaţie.
AEP precizează într-un comunicat de presă, că proiectul de lege nu pune în discuţie posibilitatea organizării unui astfel de scrutin, ci urmăreşte ca, în eventualitatea în care acesta ar avea loc, procesul electoral să se desfăşoare cu respectarea deplină a Constituţiei şi a garanţiilor pe care legea le oferă fiecărui alegător, oriunde s-ar afla.
Potrivit AEP, proiectul de act normativ a fost publicat luni, 28 septembrie 2026, şi poate fi consultat pe site-ul www.roaep.ro, la secţiunea „Legislaţie electorală – Transparenţă decizională”. Observaţiile şi propunerile privind proiectul menţionat pot fi transmise la adresa de e-mail [email protected], până în 8 octombrie.
Conform art. 63 alin. (2) din Constituţia României, alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului.
„Încă din luna iulie, AEP a explicat (…) că respectarea termenului constituţional de trei luni presupune modificarea unor termene prevăzute de Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, şi a semnalat dificultăţile logistice ale organizării unui scrutin anticipat într-un interval atât de scurt, inclusiv în ceea ce priveşte constituirea secţiilor de votare din străinătate”, precizează AEP.
Sursa citată menţionează că Legea nr. 208/2015 a fost concepută pentru alegerile la termen, a căror dată este cunoscută cu mult timp înainte, şi prevede că data alegerilor se aduce la cunoştinţă publică cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, întregul calendar al operaţiunilor electorale fiind construit pornind de la acest interval.
„În cazul dizolvării Parlamentului, această prevedere nu poate fi aplicată împreună cu termenul constituţional, deoarece între momentul dizolvării şi adoptarea hotărârilor Guvernului privind data alegerilor, calendarul electoral şi măsurile organizatorice trec, inevitabil, câteva zile. Proiectul de lege înlătură această contrarietate: Guvernul ar urma să adopte, la propunerea AEP şi a Ministerului Afacerilor Interne, hotărârile privind data alegerilor, calendarul, cheltuielile şi măsurile tehnice în cel mult cinci zile de la dizolvarea Parlamentului, iar data alegerilor ar urma să fie adusă la cunoştinţă publică cu cel puţin 75 de zile înaintea zilei votării. Soluţia corespunde estimării prezentate de AEP în luna iulie, potrivit căreia încadrarea în termenul constituţional impune reducerea cu cel puţin 15–20 de zile a unor termene procedurale, şi garantează că alegerile se desfăşoară în limitele stabilite de Constituţie”, explică AEP.
Aceeaşi sursă arată că a doua raţiune a proiectului de lege este „garantarea efectivă a dreptului de vot al cetăţenilor români din străinătate”, în cazul multora dintre ei votul prin corespondenţă fiind singura modalitate practică de a vota. Potrivit aceleiaşi surse, această modalitate presupune un lanţ de operaţiuni care nu poate fi redus sub un anumit prag: înregistrarea alegătorului, verificarea datelor, tipărirea şi expedierea documentelor electorale la adresa din străinătate, apoi returnarea plicurilor cu voturi în ţară înainte de ziua votării. În prezent, înregistrarea în Registrul electoral ca alegător în străinătate începe la o dată fixă din anul alegerilor la termen, astfel că, în lipsa unei reglementări exprese, alegătorii din străinătate ar putea avea la dispoziţie un interval insuficient pentru a se înregistra, iar documentele electorale ar putea să nu ajungă la aceştia şi înapoi în timp util.
„Proiectul de lege prevede ca înregistrarea, atât pentru votul la secţiile de votare din străinătate, cât şi pentru votul prin corespondenţă, să înceapă în a treia zi de la dizolvarea Parlamentului, iar înregistrarea pentru votul prin corespondenţă să se încheie cu 45 de zile înainte de data votării, astfel încât să rămână timpul necesar pentru expedierea şi returnarea documentelor electorale, precum şi pentru dimensionarea corectă a secţiilor de votare din străinătate”, explică sursa citată.
Tocmai pentru a proteja aceste drepturi, AEP consideră că este necesar ca modificările propuse să fie adoptate înaintea oricărei decizii privind organizarea unui scrutin anticipat. Această abordare răspunde exigenţelor stabilite de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 150 din 12 martie 2020, pronunţată chiar în contextul unor măsuri privind organizarea alegerilor parlamentare anticipate.
„Proiectul elaborat de AEP respectă aceste repere, fiind un proiect de lege supus dezbaterii şi adoptării de către Parlament, nu o ordonanţă de urgenţă. Actul normativ propus stabileşte reguli generale, aplicabile oricăror alegeri parlamentare anticipate, indiferent de momentul în care acestea ar avea loc, fără să schimbe elementele pe care Curtea le consideră cele mai sensibile şi care trebuie să se bucure de o stabilitate sporită, respectiv sistemul electoral propriu-zis, componenţa organismelor electorale şi circumscripţiile electorale. Astfel, proiectul intervine doar asupra calendarului şi a unor aspecte organizatorice, pe care aceeaşi decizie le califică drept tehnice, oferind predictibilitate alegătorilor, competitorilor electorali şi instituţiilor implicate”, arată reprezentanţii AEP.
Potrivit proiectului de lege, durata campaniei electorale rămâne neschimbată, astfel încât competitorii electorali şi alegătorii beneficiază de acelaşi interval de 30 de zile pentru prezentarea şi cunoaşterea programelor electorale.
„Pentru a încadra operaţiunile în intervalul constituţional, o parte dintre termenele intermediare se reduc la jumătate. Sunt exceptate însă, în mod expres, termenele care asigură garanţiile esenţiale ale procesului electoral: depunerea candidaturilor şi a semnelor electorale, stabilirea ordinii pe buletinul de vot, solicitarea timpilor de antenă, desemnarea preşedinţilor birourilor electorale, aducerea la cunoştinţă publică a secţiilor de votare, tipărirea listelor electorale permanente, termenele de 24 de ore şi de două zile, precum şi toate termenele ulterioare încheierii votării. Căile de atac şi operaţiunile de numărare, centralizare şi stabilire a rezultatelor se desfăşoară, aşadar, în aceleaşi condiţii ca la orice alegeri. În acelaşi spirit al proporţionalităţii, numărul minim de susţinători necesar pentru depunerea candidaturilor se reduce la jumătate, corespunzător timpului mai scurt disponibil pentru strângerea semnăturilor, astfel încât accesul la competiţia electorală să nu fie îngreunat de caracterul anticipat al scrutinului”, precizează sursa citată.
Potrivit aceleiaşi surse, proiectul de lege nu este legat de momentul sau de oportunitatea unor eventuale alegeri anticipate, decizie care nu intră în competenţa Autorităţii Electorale Permanente.
„Abordarea AEP este una exclusiv tehnică şi instituţională, iar rolul său este acela de a se asigura că, dacă o astfel de decizie va fi luată, instituţiile statului dispun de un cadru legal care permite organizarea alegerilor în termenul constituţional, cu garanţii depline pentru toţi alegătorii şi pentru toţi competitorii electorali. Asigurarea garanţiilor pentru respectarea legii şi a Constituţiei nu trebuie confundată cu exprimarea unei opţiuni politice”, mai arată sursa citată.
