În perioada 20 iulie – 21 august 2026 s-a desfăşurat cea de-a cincea campanie de cercetări arheologice sistematice din situl preistoric de la Hurezani, punctul La Biserică. Cercetările sunt organizate de Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”, în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Bucureşti. Anul acesta, cercetările s-au concentrat către limita nord-vestică a sitului, foarte aproape de râpa (un vechi curs de apă) ce delimitează situl pe latura de nord, într-o zonă din care nu existau niciun fel de informaţii cu privire la structura depunerii arheologice.
”Au fost deschise şi cercetate integral două suprafeţe de 7×5 m, până la adâncimea medie de 0,80 m. Depunerea arheologică este mult mai subţire în această zonă de margine a aşezării, comparativ cu zona centrală a sitului. Are o grosime de circa 0,45 m, putând fi divizată pe baza complexelor de locuire în două niveluri. Pe baza materialului ceramic, ambele niveluri aparţin epocii mijlocii a bronzului (cultura Verbicioara). La partea superioară a depunerii arheologice au fost găsite puţine fragmente ceramice din prima epocă a fierului şi ceva mai numeroase cele care pot fi încadrate în perioada secolelor VI-VII p.Chr.
Au fost înregistrate 27 de complexe de locuire, toate fiind gropi de diverse dimensiuni. Cele mai multe aparţin epocii bronzului, fiind sărace în materiale arheologice. Câteva gropi de mari dimensiuni aparţin secolelor VI-VII p.Chr. Unele sunt pline cu resturi de construcţii (chirpici), ceea ce sugerează că această zonă marginaşă a aşezării a fost folosită pentru depunerea resturilor construcţiilor dezafectate. Dintre gropile descoperite, atrage atenţia Complexul nr. 2, descoperit în marginea estică a secţiunii nr. 8, constând dintr-o groapă cu diametrul de circa 2 m şi adâncimea de 2,70 m. Este vorba, foarte probabil, de o fântână săpată în perioada secolelor VI-VII p.Chr., când, probabil, debitul izvoarelor situate imediat la nord de aceasta scăzuse foarte mult în volum. Este, de asemenea, probabil ca fântâna să fi funcţionat scurt timp, nefiind identificată vreo structură internă (cofraje de lemn), totodată fiind săracă în materiale arheologice.
Au fost adunate un număr de 444 de pachete cu materiale arheologice, între care câteva obiecte de lut şi de piatră, precum şi multă ceramică în stare fragmentară.
Descoperirile arheologice din situl preistoric de la Hurezani din campania 2026 confirmă observaţiile anterioare privind importanţa deosebită a acestei aşezări pentru cunoaşterea istoriei comunităţilor umane din această zonă. Prin dimensiuni şi prin complexitatea stratigrafiei, dar şi prin caracterul deosebit al descoperirilor, acest sit preistoric devine un reper nu numai pentru zona Olteniei, ci pentru întreg spaţiul carpato-balcanic în epoca metalelor. De aceea se impune continuarea cercetărilor şi în anii următori” a comunicat responsabilul științific al cercetării, dr. Radu Băjenaru, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a Muzeului Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”.
