Românii nu au renunțat complet la vacanțele în Bulgaria și Grecia, dar au început să plece mai rar, să stea mai puține nopți și să fie mult mai atenți la prețuri și la cheltuielile făcute în stațiuni. Hotelierii de pe litoralul bulgăresc și din Halkidiki observă simultan o scădere a fluxului din România, sejururi tot mai scurte și rezervări luate în ultimul moment. Principalele explicații invocate sunt situația economică din țară, scumpirea cazării și restaurantelor și, în cazul Bulgariei, neîncrederea provocată de trecerea la euro.
Comportamentul turiștilor români s-a schimbat vizibil, în această vară, în două dintre destinațiile externe preferate: litoralul bulgăresc și nordul Greciei.
Semnalele venite din cele două piețe sunt asemănătoare. Românii compară mai atent ofertele înainte să plece, reduc numărul nopților și limitează cheltuielile făcute la destinație.
Fenomenul nu înseamnă dispariția turiștilor români din Bulgaria sau Grecia. În unele stațiuni, gradul de ocupare rămâne ridicat, iar scăderea numărului de vizitatori este redusă. Diferența este dată de felul în care se consumă vacanța: mai scurt, mai prudent și cu un buget controlat mult mai atent.
Vacanțele de o săptămână sunt înlocuite de sejururi de 2-3 nopți
Una dintre cele mai clare schimbări este reducerea duratei concediilor.
În Kranevo, hotelierii spun că sejururile au ajuns frecvent la numai 2 sau 3 nopți. În anii anteriori, turiștii rezervau între 4 și 7 nopți.
La Balcic, vacanțele se concentrează tot mai mult în weekend, în timp ce hotelurile și pensiunile au mai multe camere libere în timpul săptămânii.
Situația diferă de la o stațiune la alta. În Kavarna, rezervările făcute din timp pentru 4 până la 7 nopți încă există, iar scăderea numărului de turiști români este descrisă drept redusă.
Tendința generală observată de operatorii din regiunea Dobrici este însă aceeași: turiștii străini aleg vacanțe mai scurte și analizează mult mai atent costurile înainte să facă o rezervare.
Hotelierii bulgari indică situația economică din România
Reprezentanții industriei turistice din Kavarna și Balcic leagă schimbarea de situația economică din România.
„Românii se abțin de la vacanțe din cauza situației economice dificile din țara lor”, afirmă Galin Petkov, hotelier din Kavarna, citat de publicația bulgară 24Chasa, titrează Rador Radio România.
În Balcic, hotelierii raportează un recul mai vizibil al turiștilor români. Aceștia spun că vizitatorii verifică prețurile înainte de a decide dacă mai pleacă sau nu în vacanță.
„O cauză este situația economică din România, cealaltă este adoptarea monedei euro în Bulgaria. Turiștii se interesează de prețuri și apoi decid dacă vin”, afirmă reprezentanții industriei locale.
Concluzia hotelierilor și a proprietarilor de restaurante de pe litoralul bulgăresc este directă: „Românii sunt mai cumpătați în această vară”.
Trecerea Bulgariei la euro a amplificat temerile privind scumpirile
Bulgaria a adoptat oficial moneda euro la 1 ianuarie 2026, devenind al 21-lea stat membru al zonei euro. Cursul de conversie a fost fixat la 1 euro pentru 1,95583 leva, potrivit Comisiei Europene.
Hotelierii bulgari spun, însă, că schimbarea monedei i-a făcut pe turiști mai suspicioși în privința prețurilor practicate de hoteluri și restaurante.
Temerile nu sunt complet lipsite de explicație. Operatorii de pe litoralul nordic al Bulgariei recunosc că au majorat tarifele în această vară. Unii indică scumpiri de 3-5%, în timp ce alții vorbesc despre creșteri de aproximativ 10%, pe care le consideră justificate prin majorarea costurilor.
Pentru turiștii români, Bulgaria continuă să fie în general mai accesibilă decât Grecia, dar diferența de preț nu mai este la fel de mare ca în anii în care litoralul bulgăresc era perceput drept o alternativă evident mai ieftină.
Și Halkidiki pierde o parte dintre turiștii români
O schimbare asemănătoare este raportată și în Halkidiki.
Operatorii din turism constată o scădere puternică a numărului de turiști bulgari și un recul mai redus, dar vizibil, al sosirilor din România și Italia.
Gradul de ocupare al unităților de cazare rămâne, totuși, ridicat. În august, acesta ajunge la aproximativ 95%, după un nivel de 82% în luna iulie.
Pierderile de pe piețele din România și Bulgaria sunt compensate în mare parte de turiștii veniți din Turcia, Germania, Austria, Cehia, Ungaria și Serbia.
Turiștii turci au devenit una dintre cele mai dinamice categorii de vizitatori. Aceștia stau câte patru sau cinci nopți în fiecare zonă și aleg mai des să mănânce la restaurant, în loc să cumpere alimente și să gătească la locul de cazare.
Hotelurile sunt ocupate, dar turiștii cheltuiesc mai puțin
Gradul ridicat de ocupare nu se mai traduce automat în încasări la fel de mari pentru restaurante și magazine.
În Halkidiki, durata medie a vacanței a coborât de la aproximativ 5,5-7 zile la numai 4-4,5 zile.
Consumul realizat de turiști a scăzut, în general, cu aproximativ 30%, potrivit reprezentanților industriei citați de publicația elenă Karfitsa. Cele mai afectate sunt restaurantele și magazinele. Unitățile de cazare, supermarketurile și benzinăriile au o situație mai stabilă.
Cifra de 30% descrie consumul general observat în stațiunile din Halkidiki și nu se referă exclusiv la turiștii români. Scăderea sosirilor din România este însă una dintre modificările constatate de operatorii locali.
Rezervările de ultim moment au devenit regula verii
O altă schimbare importantă este dispariția predictibilității pentru hotelieri. Tot mai mulți turiști evită să rezerve cu luni înainte și așteaptă ofertele de ultim moment, prognoza meteo sau momentul în care știu exact câți bani mai pot aloca vacanței.
Pentru hoteluri, acest comportament înseamnă că un grad bun de ocupare poate fi atins abia în apropierea datei de sosire. Pentru turiști, avantajul este posibilitatea de a găsi reduceri, dar riscul este ca ofertele bune și camerele dorite să nu mai fie disponibile.
Vacanța externă nu mai este planificată automat pentru 7 zile. Ea poate fi redusă la un weekend prelungit sau împărțită în mai multe plecări scurte, în funcție de buget.
