România pregătește două proiecte care pot schimba radical structura producției naționale de electricitate. În județul Arad ar urma să fie construit cel mai mare parc solar din Uniunea Europeană, capabil să acopere consumul a peste 280.000 de gospodării, iar în Marea Neagră au fost delimitate 6 zone pentru viitoare centrale eoliene offshore. Capacitatea estimată a acestora ajunge la 11,5 GW, iar impactul economic al noii industrii ar putea urca până la 27 de miliarde de euro.

Primul proiect a trecut, recent, un prag important. ANRE a emis autorizația de înființare pentru centrala fotovoltaică Dama Solar, dezvoltată de Rezolv Energy prin compania West Power Investments.

Autorizația de înființare nu înseamnă că centrala este deja construită, dar reprezintă una dintre aprobările esențiale pentru trecerea proiectului către etapa de realizare efectivă.

Centrala va fi amplasată în nord-vestul județului Arad, pe teritoriul comunelor Pilu și Grăniceri, în apropierea graniței cu Ungaria și a inelului național de transport al energiei electrice de 400 kV.

Cel mai mare parc solar din Uniunea Europeană va fi construit în Arad

Dama Solar va avea o putere instalată de aproximativ 1,24 GW și ar urma să devină cea mai mare centrală fotovoltaică din România și din Uniunea Europeană.

Actualul record este deținut de parcul Witznitz din apropierea orașului german Leipzig. Centrala pregătită în România ar urma să îl depășească după intrarea în exploatare, programată pentru 2030.

Amplasamentul proiectului se întinde pe aproximativ 1.000 de hectare, într-o zonă cu acces relativ apropiat la infrastructura de transport al energiei și la punctele de interconectare cu Ungaria.

O parte a producției va fi vândută companiilor și marilor consumatori industriali prin contracte de achiziție a energiei pe termen lung.

Energie pentru aproape 1 milion de oameni

La o putere instalată de 1,24 GW, centrala ar putea produce teoretic până la 10,86 TWh într-un an, dacă ar funcționa permanent la capacitate maximă.

O asemenea producție nu poate fi însă atinsă în condiții reale, deoarece panourile depind de durata zilei, anotimp și condițiile meteorologice. La un factor mediu anual de funcționare de aproximativ 15%, producția ar putea ajunge la circa 1,63 TWh.

Dezvoltatorul estimează că energia produsă va putea acoperi consumul a peste 280.000 de gospodării, echivalentul unei populații de aproape 1 milion de oameni.

Proiectul ar urma să genereze și peste 500 de locuri de muncă în următorii trei ani, potrivit datelor publicate de Rezolv Energy.

Baterii pentru energia produsă ziua

Rezolv Energy analizează și posibilitatea instalării unor sisteme de stocare de mari dimensiuni. Acestea ar permite păstrarea unei părți din electricitatea produsă în timpul zilei, când panourile funcționează la un nivel ridicat, pentru a fi livrată seara sau în intervalele în care consumul și prețul energiei cresc.

Stocarea este esențială pentru un proiect de asemenea dimensiuni. Fără baterii și fără o rețea suficient de puternică, producția solară disponibilă în anumite ore poate depăși capacitatea de consum și de transport a sistemului.

O parte din terenurile agricole de calitate slabă urmează să fie transformată în pășune, iar vegetația dintre panouri va putea fi întreținută prin pășunatul oilor. Proiectul include și amenajarea unei rezervații naturale de 82 de hectare.

Al doilea proiect uriaș se află în Marea Neagră

În paralel cu investiția solară din Arad, România pregătește dezvoltarea primelor parcuri eoliene offshore din sectorul său al Mării Negre.

Ministerul Energiei a publicat în transparență decizională proiectul de hotărâre privind lista perimetrelor care pot fi concesionate.

Documentul delimitează 6 zone cu o capacitate totală orientativă de aproximativ 11,5 GW. Dezvoltarea lor este împărțită în trei etape, în funcție de dificultatea tehnică, restricțiile existente și investițiile necesare în rețeaua electrică.

Aprobarea listei nu echivalează cu atribuirea proiectelor. După adoptarea hotărârii, Ministerul Energiei va putea organiza procedurile competitive prin care perimetrele vor fi concesionate investitorilor.

Primele trei parcuri ar însuma 3,1 GW

Prima etapă cuprinde trei perimetre considerate realizabile cu tehnologiile disponibile în prezent.

Cel mai mare dintre acestea are o suprafață de aproximativ 631 de kilometri pătrați și o capacitate estimată la 1.900 MW. Celelalte două perimetre au fiecare o capacitate de aproximativ 600 MW.

În total, prima etapă ar putea aduce în sistem 3,1 GW de energie eoliană offshore. Cele trei parcuri ar utiliza turbine montate pe fundații fixe în fundul mării. Această primă fază este legată de obiectivul României de a instala aproximativ 3 GW de capacitate eoliană offshore până în 2035.

A doua etapă cuprinde două zone cu o capacitate totală de 2,4 GW. Dezvoltarea lor este mai complicată, inclusiv din cauza suprapunerii cu anumite zone militare și cu perimetrul de siguranță al unui poligon de tragere.

Cea de-a treia etapă vizează o suprafață de peste 2.000 de kilometri pătrați și o capacitate estimată la 6 GW. În această zonă, adâncimea apei ar putea impune utilizarea unor turbine pe platforme plutitoare.

Miza economică poate ajunge la 27 de miliarde de euro

Dezvoltarea unei industrii eoliene offshore nu presupune doar instalarea unor turbine în largul mării.

Proiectele vor necesita investiții în porturi, nave specializate, cabluri submarine, stații electrice, componente industriale, servicii de mentenanță și pregătirea unei forțe de muncă specializate.

Impactul economic total este estimat între 16 și 27 de miliarde de euro, potrivit datelor asociate proiectului citate de publicația elenă EnergyMag, citează Rador Radio România.

Suma reprezintă valoarea adăugată care ar putea fi generată în economie pe parcursul dezvoltării industriei, nu valoarea unui contract deja semnat și nici bani care vor intra imediat la buget.

Amploarea efectului va depinde de cât de multe echipamente și servicii vor fi produse în România. Dacă turbinele, cablurile și celelalte componente vor fi în mare parte importate, o parte considerabilă a valorii economice va pleca spre furnizorii externi.

Companiile străine se poziționează pentru viitoarele concesiuni

Planurile României au început să atragă atenția companiilor energetice active în regiune.

Mai multe grupuri cu capital grecesc au deja operațiuni sau proiecte în România, între care PPC, METLEN, AVAX, GEK TERNA, HELLENiQ Renewables, MORE și SUNEL-AMERESCO.

Unele dintre aceste companii ar putea participa, individual sau în consorții, la viitoarele proceduri pentru concesionarea perimetrelor din Marea Neagră. Interesul efectiv va putea fi măsurat însă abia după publicarea condițiilor licitațiilor și depunerea ofertelor.

România are un potențial eolian de 76 GW în Marea Neagră

Cele șase zone propuse reprezintă numai o parte din resursa disponibilă.

Foaia de parcurs realizată de Banca Mondială estimează potențialul tehnic eolian al sectorului românesc al Mării Negre la aproximativ 76 GW. Circa 22 GW ar putea fi instalați folosind turbine montate pe fundații fixe, iar alte 54 GW ar putea proveni din turbine plutitoare.

Potențialul tehnic nu înseamnă că întreaga capacitate va fi construită. Din suprafața totală trebuie eliminate zonele incompatibile cu navigația, apărarea, exploatările de petrol și gaze, protecția mediului sau posibilitățile reale de racordare la rețea.

Cifra arată însă dimensiunea resursei și explică de ce energia eoliană offshore poate deveni una dintre cele mai importante industrii energetice ale României în următoarele decenii.

Cele două proiecte uriașe sunt pregătite într-un moment în care România continuă să se situeze sub media europeană la utilizarea unor surse regenerabile.

În 2025, energia solară a asigurat 9,78% din producția de electricitate a României, față de o medie de 13,1% în Uniunea Europeană. Energia eoliană a avut o pondere de aproximativ 12%, comparativ cu 17% la nivel european, potrivit datelor Ember prezentate de Euronews, citează Rador Radio România.

România a continuat să se bazeze într-o proporție importantă pe gaze naturale și cărbune. În 2025, cărbunele a reprezentat 15,2% din producția națională de electricitate, mult peste media UE de aproximativ 9,2%.

Dama Solar și viitoarele parcuri din Marea Neagră ar putea modifica radical această structură, dacă vor fi construite conform calendarului.