România a repus în funcțiune capacități de producție pe cărbune într-un moment în care sistemul energetic se confruntă cu un deficit important de producție.
Publicația de specialitate CEENERGYNEWS relata, miercuri, că două unități pe cărbune au fost repuse în funcțiune pentru a compensa o parte din capacitatea de producție pierdută, transmite Mediafax.
Potrivit publicației, Unitatea 4 a centralei termice pe lignit de la Rovinari a fost repusă în funcțiune pe 17 august, după ce fusese scoasă din exploatare, asigurând o putere suplimentară de aproximativ 300 MW. De asemenea, a fost reactivată o unitate de rezervă a centralei pe cărbune de la Paroșeni.
CEENERGYNEWS notează că producția de energie pe gaze se menține la un nivel ridicat, în timp ce condițiile meteorologice favorabile susțin producția fotovoltaică.
Cărbunele revine după oprirea reactoarelor de la Cernavodă
Repornirea unităților pe cărbune vine după oprirea reactoarelor de la Cernavodă, în contextul secetei severe și al scăderii fără precedent a nivelului Dunării.
Reuters relata, pe 13 august, că Nuclearelectrica a început oprirea celui de-al doilea reactor funcțional de la Cernavodă, după ce primul fusese oprit la sfârșitul lunii iulie. Cele două reactoare, cu o putere instalată de câte 706 MW, au ajuns astfel indisponibile pentru producția de energie electrică.
În aceste condiții, guvernul a declarat alertă energetică pentru luna august, iar autoritățile au apelat la alte capacități de producție pentru a compensa deficitul.
Reuters preciza că România încearcă, în același timp, să crească producția din surse eoliene și hidroenergetice și să reducă temporar consumul în perioadele de vârf.
Situația energetică apare într-un moment în care România se află deja în mijlocul unei dispute privind eliminarea treptată a cărbunelui.
Publicația New Eastern Europe a publicat, miercuri, o analiză cu titlul „Romania’s coal reflex: how an ad-hoc alliance is gambling with Brussels’s last deadline”.
Expresia „reflexul cărbunelui” este folosită în analiza dedicată modului în care România încearcă să gestioneze problema centralelor pe cărbune în timp ce are angajamente privind decarbonizarea.
Analiza pornește de la modificările legislative adoptate în Parlament pe 5 august. Una dintre prevederile criticate stabilește, în esență, că o centrală pe cărbune sau lignit nu ar trebui închisă înainte ca o capacitate de înlocuire să fie construită și pusă în funcțiune.
În ultimii ani, autoritățile române au anunțat închiderea treptată a unităților pe cărbune și înlocuirea acestora cu centrale pe gaze și capacități de producție din surse regenerabile.
Repornirea unor unități pe cărbune nu înseamnă însă că România a renunțat la obiectivele de decarbonizare.
Situația actuală arată însă dificultatea tranziției energetice atunci când capacități importante de producție devin indisponibile într-un timp scurt.
În cazul României, oprirea reactoarelor de la Cernavodă, producția hidro afectată de secetă și necesitatea menținerii echilibrului în sistem au readus temporar în prim-plan centralele pe cărbune.
