Drumul Național 66, care traversează Defileul Jiului, modernizat în ultimii ani, a rămas una dintre cele mai spectaculoase rute din România. În anii următori, și calea ferată a defileului va fi modernizată, împreună cu haltele sale.
Peste 130 de ani au trecut de la construirea primei șosele moderne prin Defileul Jiului, pe traseul actualului DN 66, unul dintre cele mai spectaculoase drumuri naționale din România.
Drumul cioplit în munți
Șoseaua Petroșani – Bumbești-Jiu, cu o lungime de peste 30 de kilometri, traversează valea adâncă săpată de Jiu între Munții Vâlcan și Parâng și leagă Valea Jiului de sudul Carpaților și, mai departe, de Târgu Jiu. Prin Petroșani, la ea sunt conectate și celelalte localități miniere ale Văii Jiului (Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani).
În trecut, „Pasul Surduc”, cum era cunoscută trecătoarea prin munți, a fost una dintre legăturile dintre Transilvania și Oltenia. Până în 1918, în Defileul Jiului a fost frontiera dintre Regatul României și Transilvania aflată în Imperiul Austro-Ungar.
La intrarea în defileu dinspre Petroșani se afla vama din Pasul Surduc, iar o altă clădire, aflată cu aproximativ șapte kilometri mai jos pe cursul Jiului, în apropiere de Mănăstirea Lainici, a funcționat între 1867 și 1918 ca sediu al Oficiului Vamal dintre Regat și Transilvania. Fostele puncte de frontieră pot fi văzute pe marginea șoselei.
Calea ferată săpată prin munte
Defileul Jiului este traversat de una dintre cele mai spectaculoase căi ferate din România, linia Petroșani – Bumbești-Jiu. Construcția ei a început în 1924, după o așteptare de aproape jumătate de secol de la primele inițiative, iar lucrările au fost întrerupte de mai multe ori. Linia a fost terminată în 1948.
În primăvara anului 1948, când aproximativ două treimi din lucrări erau deja realizate, regimul comunist a transformat șantierul Bumbești–Livezeni într-un „Șantier Național al Tineretului”. Între 1 aprilie și 1 noiembrie 1948 au fost mobilizați aici 27.988 de brigadieri, alături de muncitori și tehnicieni CFR, pentru finalizarea celor mai dificile sectoare ale traseului.
În zona Lainici, pe mai puțin de 900 de metri, au fost proiectate șase viaducte și două tuneluri, iar în punctul numit sugestiv „La Locuri Rele”, pe aproximativ 1.500 de metri, cinci tuneluri și șase viaducte.
Sălbăticia din jurul marilor construcții
Cele câteva halte ale căii ferate păstrează și astăzi amintirea marilor șantiere și aspectul „de epocă” al anilor ’40. În jurul lor însă, natura pare să recucerească treptat locurile. Calea ferată și șoseaua traversează Parcul Național Defileul Jiului, o arie protejată dominată de păduri, stâncării și versanți abrupți.
„Prezenţa pădurilor naturale, cvasivirgine, conservate natural oferă condiţii ecologice specifice celor peste 900 de specii de faună identificate”, arată Administrația Parcului Național Defileul Jiului.
Printre acestea se numără ursul, lupul, râsul și vidra, dar și cerbul carpatin, căpriorul și capra neagră. În zonele stâncoase trăiesc vipera cu corn și vipera comună, iar Defileul Jiului este menționat în literatura de specialitate și ca unul dintre principalele culoare de migrație a păsărilor.
Pădurile sunt cel mai întins și mai bine conservat ecosistem al parcului, ocupând peste 9.300 de hectare, iar stâncăriile și Jiul completează habitatul în care animalele sălbatice sunt rareori deranjate de prezența omului.
Calea ferată din Defileul Jiului continuă să rămână o rută strategică de transport, chiar dacă prin valea îngustă trenurile circulă cu viteze reduse.
În prezent, au loc lucrări de reabilitare a infrastructurii feroviare, care includ și modernizarea unor stații emblematice pentru trecutul liniei. Printre acestea se numără Pietrele Albe și Meri, înconjurate de clădiri ale fostelor colonii muncitorești și cazarme militare, înșirate printre tuneluri și viaducte. În următorii ani, mai multe tuneluri și poduri urmează, de asemenea, să fie modernizate. (sursa: adevarul.ro)
