Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, avertizează că amendamentele adoptate, marți, în Senat la legislația privind decarbonizarea ar putea avea consecințe mult mai grave decât simple penalități pe un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit acestuia, dacă modificările vor deveni lege, România riscă blocarea întregului mecanism de finanțare din PNRR și pierderea unor miliarde de euro din fonduri europene. El afirmă că acest lucru ar fi un „dezastru financiar și structural pentru România”, transmite economedia.ro.
Mesajul ministrului vine în contextul disputei politice privind calendarul de închidere a capacităților pe cărbune.
PSD promovează un proiect de lege prin care România să nu mai închidă nicio capacitate de producție de energie, până când nu sunt puse în funcțiune capacități noi care să le înlocuiască. Premierul interimar Ilie Bolojan a respins, însă, această variantă, avertizând că modificarea angajamentelor asumate prin PNRR ar putea declanșa corecții financiare de peste 1 miliard de euro și ar pune în pericol ultimele tranșe de finanțare europeană.
Pîslaru: Problema nu este doar jalonul privind decarbonizarea, ci reversibilitatea reformelor
Într-o postare publicată pe Facebook, Dragoș Pîslaru susține că guvernul purta deja negocieri avansate cu Comisia Europeană pentru jalonul 119a din Cererea de Plată nr. 6, încercând să justifice, pe baza unui studiu realizat de Transelectrica și prezentat Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), necesitatea menținerii temporare în funcțiune a unor capacități energetice din motive de siguranță a sistemului.
Potrivit ministrului, aceste negocieri vizau limitarea eventualelor penalități pentru întârzierea îndeplinirii jalonului și reprezentau o poziție oficială a Guvernului în dialogul cu Bruxelles-ul.
În schimb, spune Pîslaru, amendamentele adoptate în Parlament generează o problemă mult mai gravă: posibilitatea ca Comisia Europeană să constate „reversibilitatea” unei reforme deja îndeplinite și finanțate.
Jalonul 114, deja plătit de Comisia Europeană
Ministrul explică faptul că Jalonul 114, care cuprinde legislația privind decarbonizarea, a fost deja validat de Comisia Europeană în cadrul Cererii de Plată nr. 2, iar România a primit deja fondurile aferente.
Modificarea ulterioară a legislației ar putea încălca principiul ireversibilității reformelor prevăzut în Regulamentul european privind Mecanismul de Redresare și Reziliență.
În opinia lui Pîslaru, dacă Bruxelles-ul constată că reforma a fost anulată sau modificată retroactiv, sancțiunile ar fi mult mai severe decât cele aferente unui jalon neîndeplinit.
Avertisment: România nu ar mai putea depune noi cereri de plată
Potrivit ministrului interimar, cel mai grav efect ar fi blocarea depunerii următoarelor cereri de plată din PNRR.
Acesta afirmă că o constatare a reversibilității ar împiedica România să depună Cererea de Plată nr. 5, despre care spune că este pregătită pentru transmitere imediat ce va fi publicată noua decizie de implementare a Consiliului (CID). Totodată, ar fi blocată și Cererea de Plată nr. 6, ultima din PNRR.
Pîslaru avertizează că efectele nu s-ar limita la pierderea unor fonduri europene, ci ar putea afecta credibilitatea financiară a României, inclusiv prin evaluări negative din partea agențiilor de rating, și ar pune în pericol finanțarea unor investiții în spitale, școli și infrastructură.
Apel către Parlament
Ministrul face apel către PSD și către parlamentari să nu transforme amendamentele în lege.
„Este o diferență uriașă între a negocia tehnic cu Comisia Europeană menținerea temporară a unor capacități energetice și a adopta legi retroactive care anulează reforme deja plătite”, susține Pîslaru.
Declarațiile sale completează avertismentele formulate anterior de premierul interimar Ilie Bolojan, care a explicat că guvernul încearcă să limiteze penalitățile prin negocieri cu Comisia Europeană, însă modificarea unilaterală a angajamentelor asumate prin PNRR ar declanșa mecanismul de ireversibilitate și ar expune România unor corecții financiare majore, estimate la peste un miliard de euro, precum și riscului de blocare a ultimelor tranșe de finanțare din PNRR.
