Eurostat anunţă, miercuri, că inflaţia anuală în Uniunea Europeană a fost de 3,2% în aprilie 2026, în creştere faţă de luna similară din anul precendent, 2,4%, dar şi faţă de luna anterioară. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană, cu cea mai mare inflaţie, de 9,5%.
”Rata anuală a inflaţiei în zona euro a fost de 3,0% în aprilie 2026, în creştere faţă de 2,6% în martie. Cu un an mai devreme, rata era de 2,2%. Inflaţia anuală în Uniunea Europeană a fost de 3,2% în aprilie 2026, în creştere faţă de 2,8% în martie. Cu un an mai devreme, rata era de 2,4%, transmis, miercuri, biroul de statistică al Uniunii Europene.
Cele mai mici rate anuale au fost înregistrate în Suedia (0,5%), Danemarca (1,2%) şi Cehia (2,1%), în timp ce cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în România (9,5%), Bulgaria (6,0%) şi Croaţia (5,4%).
”Comparativ cu martie 2026, inflaţia anuală a scăzut în cinci state membre, a rămas stabilă într-unul şi a crescut în douăzeci şi unu”, transmite Eurostat.
Privind principalele componente ale inflaţiei din zona euro, energia a avut cea mai mare rată anuală în aprilie 2026 (10,8%, faţă de 5,1% în martie), urmată de servicii (3,0%, faţă de 3,3% în martie), alimente, alcool şi tutun (2,4%, stabil faţă de martie) şi bunuri industriale neenergetice (0,8%, faţă de 0,5% în martie).
”În aprilie 2026, serviciile (+1,38 puncte procentuale, pp), energia (+0,99 puncte procentuale, pp), alimentele, alcoolul şi tutunul (+0,46 puncte procentuale, pp) şi bunurile industriale neenergetice (+0,20 puncte procentuale, pp) au contribuit pozitiv la rata anuală a inflaţiei din zona euro”, precizează statisticienii UE.
Fiecare dintre principalele componente contribuie în grade diferite la inflaţia generală din zona euro.
”În ceea ce priveşte ponderile pentru 2026, 100% pentru Indicele Armonizat al Preţurilor de Consum (IAPC) general, serviciile reprezintă cea mai mare componentă, reprezentând aproximativ 46,7% din cheltuielile finale monetare pentru consumul gospodăriilor din zona euro. Acestea sunt urmate de bunurile industriale neenergetice, cu aproximativ 25,3%”, precizează statisticienii.
Alimentele, alcoolul şi tutunul şi energia reprezintă aproximativ 18,9%, respectiv 9,0%.
”Împreună, acestea reprezintă mai puţin de o treime din cheltuielile din zona euro, dar pot avea impact semnificativ asupra inflaţiei generale, deoarece preţurile lor tind să fluctueze semnificativ mai mult decât celelalte componente”, precizează Eurostat.
