Pachetul de reformă în administrație contribuie la corectarea dezechilibrelor, face administrația mai eficientă și mai orientată spre cetățeni, afirmă premierul Ilie Bolojan.

Acesta a subliniat, joi seară, într-o postare pe Facebook, că reforma în administrație ”crește veniturile proprii ale autorităților locale și contribuie la cofinanțarea investițiilor locale, reduce cheltuielile de personal în autoritățile cu un număr prea mare de angajați, iar banii economisiți vor fi direcționați către servicii mai bune pentru cetățeni”.

Totodată, el a adăugat că o astfel de reformă ”stimulează dezvoltarea economică locală, descentralizează competențe către autoritățile locale și susține performanța în administrație”.

În cadrul postării, premierul a punctat că, având în vedere datele colectate în ultimii ani despre administrațiile locale din țările UE și comparându-le cu situația din România, rezultă câteva dezechilibre de ansamblu. În primul rând, în țara noastră există o dependență mare de transferurile de la bugetul de stat.

”Astfel: veniturile din transferurile de la bugetul de stat = 7,43% din PIB; Veniturile proprii (altele decât transferurile) = 1,51% din PIB. Din indicatorii de mai sus rezultă că ponderea transferurilor în bugetele locale este de 83,1%. Comparativ, media transferurilor în UE este de 51,1%”, a explicat Bolojan.

O altă concluzie a analizei este că veniturile din taxele și impozitele locale sunt printre cele mai reduse: ”veniturile din taxele și impozitele locale în România = 0,74% din PIB; media europeană = 3,68% din PIB”.

”Comparativ, veniturile din taxele pe proprietate sunt: în România = 0,55% din PIB; media în UE = 1,85% din PIB. România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse (exceptări), nivelului scăzut al taxelor și problemelor de colectare. În aceste condiții, presiunea cade pe transferurile de la bugetul central”, a arătat premierul.

Potrivit acestuia, în țara noastră se înregistrează cheltuieli cu salariile mult mai mari decât veniturile locale.

”În România, cheltuielile cu salariile în administrațiile locale = 3,07% din PIB, față de 0,74% din PIB, venituri din taxe și impozite locale. În UE27, cheltuielile cu salariile = 3,59% din PIB, față de 3,68% din PIB, venituri din taxele locale. În UE, în medie, salariile din autoritățile locale sunt acoperite din resurse proprii. În România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii”, a explicat premierul.

Din aceeași analiză reiese și un nivel de investiții locale ridicat, a punctat acesta.

”Investițiile locale în România = 2,98% din PIB, față de 1,56% din PIB, media UE – cea mai ridicată valoare din UE. Raportat la resursele proprii ale autorităților locale din România, care reprezintă 1,51% din PIB, investițiile sunt aproape duble. Investițiile la nivel local sunt susținute masiv din programele naționale (Anghel Saligny) și din fonduri europene. Între localitățile din România există diferențe semnificative: municipiile reședință de județ și localitățile cu activități economice generatoare de venituri se află într-o situație mai bună, în timp ce celelalte localități se confruntă cu dezechilibre și mai mari”, a afirmat Bolojan.

Premierul a precizat că datele menționate au fost prezentate în discuțiile de miercuri cu autoritățile locale.

”Chiar dacă sistemele administrative diferă de la o țară la alta și pot influența indicatorii, comparațiile rămân relevante”, a concluzionat Bolojan.