Parlamentarii României adună, anual, aproape 100 de zile libere, în special în vacanțele de vară și iarnă, perioade în care mulți dintre ei lipsesc atât din Parlament, cât și din cabinetele parlamentare din teritoriu, în timp ce continuă să încaseze indemnizații de aproape 11.000 de lei net lunar și alte zeci de mii de lei din bani publici.

În teorie, vacanțele parlamentarilor ar trebui să fie dedicate activităților din teritoriu, unde senatori și deputați se întâlnesc cu alegătorii. În practică, rareori sunt organizate rapoarte sau întâlniri publice care să justifice aceste perioade extinse de absență din Parlament, arată Antena 3 CNN.

Câți bani încasează parlamentarii

În timp ce guvernul și alte instituții continuă să funcționeze pe tot parcursul anului, aleșii beneficiază de un regim privilegiat, finanțat integral din bani publici.

Parlamentarii nu se pot plânge de condiții grele de muncă. Un parlamentar român costă bugetul național în jur de 12.000 de euro pe lună. Mai exact, costurile defalcate arată astfel:

• 18.700 de lei (3.670 euro) – indemnizație brută;
• 35.000 de lei (6.870 euro) – sumă forfetară;
• 4.600 de lei (902 euro) – cazare;
• 1.400 lei (274 euro) – transport;
• 700 lei (137 euro) – diurnă.

Din salariul brut, parlamentarii primesc „în mână” 10.939 de lei, adică 2.146 de euro. Suma forfetară se acordă pentru chiria biroului din teritoriu și salariile angajaților – secretare, consilieri.

Banii de cazare se acordă, mai nou, doar pentru parlamentarii care nu dețin un imobil în București sau în Ilfov. În plus, diurna se acordă ca „bani de buzunar” pentru parlamentarii care se prezintă la Palatul Parlamentului. Astfel, un parlamentar român primește în jur de 145.000 de euro anual.

Parlamentarii, care au funcții în guvern, primesc două salarii: cea din activitatea de la Camera Deputaților sau Senat, plus cea de ministru sau de secretar de stat.

În prezent, România are 465 de parlamentari, mai exact 331 de deputați și 134 de senatori. În 2009, cu susținerea președintelui Traian Băsescu, aflat în campanie electorală, a fost organizat un referendum pentru reducerea numărului de parlamentari la 300. Deși referendumul a fost validat, poziția românilor fiind masivă „pentru” nu s-a întâmplat nimic în acest sens, pentru că această consultare publică nu a avut rol decizional. Referendumul a fost consultativ.