Aproape jumătate din peisajele alpine ale Carpaților s-au transformat vizibil în ultimele patru decenii, arată un studiu internațional coordonat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Cercetătorii au identificat o înverzire accelerată a zonelor situate la peste 1.500 metri altitudine, iar printre factorii principali se numără reducerea pășunatului, arată digi24.ro.�

Dan Turtureanu, cercetător la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca:„Am utilizat aceste seturi de fotografii aeriene de tip Corona realizate la sfârșitul anilor ’60 și le-am comparat cu imaginile de tip Google Earth care sunt preluate în anii recenți”. 

Folosind imagini din satelit și fotografii aeriene istorice, echipa internațională de la Universitatea Babeș Bolyai a descoperit schimbări majore ale Munților Carpați. Studiul indică o creștere rapidă a vegetației în regiunile montane aflate la altitudini de peste 1.500 de metri evidențiată prin extinderea tufărișurilor de afin, merișor, ienupăr și rododendron. Fenomenul este asociat cu schimbările climatice și socio-economice.

Dan Turtureanu, cercetător la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca:„Avem și niște beneficii funcționale, fiindcă acești arbuști contribuie la purificarea apelor. Sunt specii care, în mod natural, se găsesc abundente, deci nu sunt specii neapărat rare, chiar și rododendronul, care este o specie tipică pentru Carpați”.

Mihai Pușcaș, director Grădina Botanică din Cluj-Napoca:„Spre deosebire de Alpi, la noi nu atât schimbările climatice, cât schimbarea asupra modului de management. Să nu uităm ca aceste regiuni întinse, despădurite și care sunt acum pajiști, cândva au fost acoperite ori de păduri, ori de suprafețe de arbuști. Acum, pe anumite porțiuni, apare o renaturare”.

Specialiștii spun că și declinul pășunatului este una dintre cauze, iar în lipsa acestei activități, pădurile ar putea reveni în zonele joase ale Carpaților în deceniile următoare.