Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat, miercuri seara, la Antena 3, că România plăteşte, pe anumite intervale orare, cel mai scump curent electric din Europa și asta pentru că a scos din producție, în ultimii ani, aproape 7000 MW. Ivan a afirmat că misiunea, de a convinge Comisia Europeană că România încă are nevoie de centralele pe cărbune, este una complicată, pentru că s-au luat 2,6 miliarde de euro pentru a se construi noi capacități de producție, pe gaz.
”Eu am venit de trei luni la Ministerul Energiei şi am luat fiecare proiect în parte, am luat structura costurilor ca să înţeleg şi eu cum Dumnezeu ajungem ca, astăzi, să avem un kilowatt-oră (kWh) plătit şi cu un 1,30, 1,50, 1,55. Era fix la începutul mandatului. România, astăzi, plăteşte cel mai scump curent uneori, pe anumite intervale orare, din Europa, pe medie avem pe tranzacţiile pe bursă în ultima săptămână o medie de 145 de euro şi vă dau o comparaţie: Franţa, care are media de 61 de euro per megawatt-oră. În ultimii 10 ani, România a scos din producţie aproximativ 7.000 de megawaţi capacitate de producţie bazată pe gaz şi pe cărbune, capacitate de producţie în bandă şi nu a pus în loc decât 1.200 de megawaţi, altă capacitate de producţie energie electrică în bandă”, a declarat Bogdan Ivan, miercuri seară, la Antena 3.
El a adăugat că România a vândut, marţi, megawatt-ul în Ungaria cu 1 leu şi importă, uneori, chiar şi cu 2.500 de lei.
”Am investit masiv în panouri fotovoltaice, fără a asigura la pachet şi capacităţi de stocare. Când avem soare în România, avem şi în Bulgaria, şi în Grecia şi în Ungaria, şi în Austria şi în toată zona noastră. Vă dau datele de ieri. România a vândut megawatt-ul în Ungaria, de exemplu, cu 20 de cenţi, cu 1 leu megawatt-ul. Şi avem intervale de timp în care, între 6 şi 10 seara, România importă megawatt-ul de energie cu 1.000, 2.000, chiar 2.500 de lei. Am avut, anul trecut, situaţii, că am cerut statistici, o extremă, era cu 27.000 de lei un megawatt, o extremă. Dar, în momentul de faţă, avem aceste aberaţii din cauză că nu avem suficientă energie. Şi România, dintr-un exportator net de energie, s-a transformat în importator”, a afirmat ministrul Energiei.
El a fost întrebat dacă România a fost obligată de cineva să scoată din producţie cei aproximativ 7.000 de megawaţi.
”România şi-a asumat, prin PNRR şi pot fi întrebaţi miniştrii Fondurilor Europene de atunci cum România şi-a asumat cea mai agresivă ţintă de decarbonizare, şi anume să închidă minele şi centralele pe cărbune din Valea Jiului şi de la Complexul Energetic Oltenia până pe 31 decembrie 2025. În comparaţie, Germania sau Polonia au ales ca şi ţintă 2040, respectiv 2050”, a transmis Bogdan Ivan.
El a subliniat că reprezentanţii Comisiei Europene i-au spus că România şi-a asumat această ţintă şi că nu i-a fost impusă.
”Cei din Comisia Europeană, când m-am dus acum două săptămâni să renegociez deschiderea jalonului 119, prin care am cerut o amânare pentru închiderea centralelor pe cărbune din România, pentru că am avea un pericol real de energie insuficientă şi de blackout, mi-au spus: ”Domnule ministru, România şi-a asumat ţinta asta, nu noi. Noi v-am dat 2,6 miliarde de euro să faceţi noi capacităţi de producţie a energiei bazate pe gaz, cum aţi ales voi. Aveţi contracte de finanţare semnate din 2022-2023, proiectele astea sunt pe hârtie”. Licitaţiile au fost făcute, nu au venit ofertanţii, iar noi, astăzi, suntem într-o situaţie extrem de complicată ca, în trei luni de zile, să rezolvăm o problemă acută a Sistemului Energetic Naţional şi să convingem Comisia Europeană că nu vom închide centralele pe cărbune până când nu vom avea noi capacităţi de a le înlocui sau de a plăti 2 miliarde de euro înapoi, pentru că banii noi i-am luat”, a afirmat Bogdan Ivan.
