Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, într-un interviu pentru economedia.ro, că, în următoarele 12 luni, între 15 și 17 miliarde de euro vor intra în economia României, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin fondurile europene de coeziune.

„Am avut investiții efective din PNRR de vreo 4,5 miliarde de euro și trebuie să ajungem la 21,5 miliarde de euro. Iar, pe coeziune, se adaugă și acolo niște miliarde. Deci, suntem între minim 15 și 17 miliarde de euro, care vor intra într-o perioadă de 12 luni, ceea ce este absolut fără precedent”, afirmă Dragoș Pîslaru.

Potrivit lui, aceste fonduri vor funcționa ca un pachet de stimul pentru economie, într-o perioadă cu măsuri fiscale prociclice, în condițiile în care economia încetinește, și vine și un „ciocan în cap” din noile taxe.

„Nu arată foarte bine. Iată: 15-17 miliarde de euro minimal care ar trebui să intre în următoarele 12 luni vor face ca economia să repornească 100%. Cu inflație, într-adevăr. Dar sectorul de construcții, sectoarele de servicii, sunt o mulțime de lucruri în ecosistemul economic care vor beneficia de niște sume absolut considerabile”, afirmă ministrul.

Dragoș Pîslaru mai subliniază că, în ciuda faptului că unele proiecte vor fi fazate și amânate, antreprenorii cu proiecte avansate vor avea certitudinea că proiectele lor vor fi finanțate.

Spitale și autostrăzi finanțate din coeziune

Dragoș Pîslaru mai subliniază că viitoarele discuții la Bruxelles vor pune accent pe nevoia României de a construi din fonduri de coeziune spitalele și autostrăzile care nu mai pot fi finalizate cu fonduri din PNRR.

”În politica de coeziune avem 31 de miliarde de euro din care, acum, absorbția efectivă este undeva la 16%. Voi merge la Bruxelles, zilele următoare, tocmai pentru a discuta faptul că, în cel puțin două cazuri concrete, în cazul spitalelor și în cazul lucrărilor de infrastructură – autostrăzi, cale ferată, metrouri – am dori să ducem la maximul posibil alocările pe coeziune pentru aceste zone”, a spus ministrul.

El susține că va negocia o recalibrare a resurselor, pentru ca proiectele cruciale din PNRR, care acum nu mai au finanțare, să poată fi recuperate.

„Această logică va fi pentru toate proiectele importante. Este adevărat că vor rămâne proiecte care nu vor putea fi acoperite din coeziune. Și, atunci, există această idee fie a le suspenda, așteptând următoarea programare, fie de a vedea în ce măsură pot fi făcute de autoritățile locale, cu posibilitatea ulterioară de a găsi retrospectiv o prindere pe decontări, dacă este cazul, prin rezerve pe care le-am mai avea în implementare”, spune ministrul.

Întrebat dacă astfel vor putea fi mutate pe coeziune proiecte din PNRR precum spitale regionale, metroul de la Cluj, metroul din București, trenurile cu hidrogen sau alte lucrări de infrastructură, ministrul a răspuns „categoric”.

„Abordarea pe care noi avem acum este ca pe Programul de Transport și pe Programul de Sănătate să prindem cât mai multe din proiectele care au și un grad de maturitate”, a subliniat el.

Însă, realist, ministrul nu crede că aceste proiecte nu vor putea fi finanțate integral din fonduri de coeziune.

„Vom putea finanța până la perioada de programare viitoare, prin etapizare, astfel încât ele să poată continua, având în vedere că sunt proiecte care au durate lungi de implementare”, explică ministrul.