Adrian Tudor, viceprimarul municipiului Târgu Jiu, prezintă, într-o postare pe pagina de socializare, un paragraf dintr-o lucrare pe care a scris-o, referitor la proiectul de lege privind o nouă împărțire teritorială a Principatelor Unite Române, din anul 1865, care prevedea dispariția județului Gorj. Asta în contextul discuțiilor din ultima perioadă, privind reorganizarea administrativ-teritorială a țării.
”La data de 4 noiembrie 1865, ministrul de interne a întocmit un Referat prin care transmitea consiliului de miniștri propunerea pentru o nouă împărțire teritorială a Principatelor Române. Argumentul principal îl reprezenta situația financiară a țării, și anume cheltuielile care se făceau cu numărul mare de județe. Propunerea era să rămână doar 17 județe din 32, iar numărul plășilor și plaiurilor să se reducă la 83 din 105 și să poarte numele de ocoale. Noua denumire a județelor era de departamente, prefecturi generale sau provincii.
Tot la 4 noiembrie 1865 a avut loc ședința Consiliului de miniștri sub președinția domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care a aprobat jurnalul de ședință prin care se aplica această nouă organizare administrativă a țării. Legea trebuia să fie aprobată de domnitor pentru a putea fi aplicată de către Ministerul de Interne, Agricultură și Lucrări Publice.
Proiectul de lege avizat în ședința menționată prevedea 11 articole care făceau referire la numărul de județe și de plăși, adăugând o anexă cu noul nume al județelor și al plășilor. Se prevedea că legea va intra în vigoare de la 1 iulie 1866.
Județul Gorj dispărea, plășile și plaiurile acestuia urmând a se împărți între noile județe Dunărea de Sus și Oltului. Plășile Amaradia, Novaci și Gilortului, împreună cu plășile din județul Vâlcea, alcătuiau noul județ al Oltului. Plășile Ocolul, Vâlcanului și Jiului, împreună cu plășile din Județul Mehedinți, alcătuiau noul județ Dunărea de Sus.
În regiunea Oltenia mai rămâneau trei județe, organizate astfel:
1. Dunărea de Sus, reședința la Turnu Severin
Motru de Sus – Cloșani
Blahnița – Ocolul (de Mehedinți)
Dumbrava – Câmpu
Jiului – Motru de Jos
Ocolul (de Gorj) – Vâlcanului
2. Oltului, reședința la Râmnicu Vâlcea
Amaradia – Novaci
Gilortului – Oltețu de Jos
Horezu – Oltețu de Sus
Cozia – Ocolul
Otăsău – Oltului
3. Jiului, reședința la Craiova
Amaradia – Jiul de Sus
Oltețu – Ocolul
Oltul de Sus – Ocolul
Oltul de Jos – Balta
Dumbrava – Câmpul
Jiul de Jos – Balta
Despre noua organizare a țării s-a aflat încă din luna octombrie 1865. Acest zvon a creat nemulțumiri în rândul populației din Târgu Jiu, care era îngrijorată că orașul nu mai rămâne reședință de județ, iar dezvoltarea acestuia era pusă în pericol prin faptul că Guvernul nu mai avea interesul de a lega orașul la căile de comunicații naționale, riscând astfel ca Târgu Jiul să rămână izolat.
Prefectul, purtând o corespondență cu președintele Consiliului de miniștri , îl informează pe primarul Târgu Jiului că are asigurări din partea guvernului și a domnitorului că șoselele vor fi realizate și reședința de județ nu se desființează, cerându-i să îi liniștească pe locuitori.
Primarul Constantin Stanciovici amplasează afișe în oraș cu următorul mesaj: „Zvonul răspândit despre desființarea județului nostru, Gorj, și care astăzi preocupă cu durere pe pașnicii locuitori ai urbei, după nota domnului prefect de Gorj nr: 13.589, a dispărut. Așa dar fiindcă domnul prefect zice că Guvernul în părinteasca sa solicitudine va ține reședința acestui district în rândul celorlalte și că se ocupă pentru prosperarea ei prin proiectarea șoselelor unde trebuința a reclamat. Recomand și eu tuturor ca să se dea apreciere încredințărilor domnului prefect și în temeiul acestora, fiecare să se liniștească în ocupațiile zilnice, fără a se mai jigni de o asemenea auzire. ”
Acest anunț a fost publicat la data de 22 octombrie 1865, însă autoritățile centrale au decis ulterior ca proiectul reorganizării prin care județul Gorj dispărea să fie adoptat. Târgu Jiul rămânea o reședință a plășii Ocolu – Vâlcan.
Abdicarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza din 11 februarie 1866 și perioada de instabilitate din prima jumătatea a anului 1866 au reprezentat, probabil, motivul pentru care la 1 iulie legea nu a intrat în vigoare. Astfel, județul Gorj a continuat să existe până în prezent.”
Text din lucrarea „Înființarea Consiliului Județean Gorj. Mandatul 1864-1868”, scrisă de Adrian Tudor.