Vaccinurile viitorului ar putea fi administrate fără ace și personalizate pentru fiecare pacient

[post-views]

Vaccinuri administrate prin plasturi sau spray-uri nazale, formule adaptate caracteristicilor fiecărui pacient și inteligență artificială folosită pentru dezvoltarea unor noi metode de prevenire a bolilor. Acestea sunt câteva dintre direcțiile în care se îndreaptă cercetarea medicală, potrivit lui Marco Cavaleri, responsabilul Agenției Europene a Medicamentului (EMA) pentru amenințările la adresa sănătății publice. În cadrul unei întâlniri cu jurnaliști europeni, la care a participat Mediafax, oficialul a vorbit și despre tratamentele personalizate împotriva cancerului, dezvoltate cu ajutorul tehnologiei ARN mesager, care au înregistrat recent rezultate promițătoare.

Marco Cavaleri, șeful departamentului pentru amenințări la adresa sănătății publice din cadrul EMA, a explicat că progresul în imunologie, biotehnologie și inteligență artificială ar putea transforma în următorii ani atât prevenirea bolilor infecțioase, cât și tratamentul unor afecțiuni grave.

Una dintre cele mai importante schimbări ar putea fi trecerea de la vaccinurile concepute pentru populații largi către strategii de imunizare adaptate particularităților biologice ale diferitelor persoane.

Totuși, oficialul a precizat că numeroase tehnologii se află încă în cercetare și că dezvoltarea lor nu garantează automat disponibilitatea unor produse noi în viitorul apropiat.

Vaccinuri administrate prin plasturi, fără injecții

Una dintre tehnologiile prezentate de Marco Cavaleri este reprezentată de plasturii cu microstructuri, cunoscuți sub denumirea de microarray patches.

Acești plasturi conțin microproiecții care pot introduce componentele vaccinului în straturile superficiale ale pielii, fără utilizarea unui ac de seringă obișnuit.

Potrivit reprezentantului EMA, tehnologia ar putea simplifica vaccinarea și reduce disconfortul asociat injecțiilor.

„Vei putea evita acul. Vei avea un plasture pe care îl aplici, evitând injecția”, a explicat Cavaleri.

Un alt avantaj ar putea fi dezvoltarea unor vaccinuri mai rezistente la variațiile de temperatură.

În prezent, numeroase vaccinuri trebuie transportate și depozitate în condiții controlate, ceea ce îngreunează distribuția lor în anumite regiuni.

Plasturii ar putea permite utilizarea unor formule mai stabile termic și, în anumite situații, reducerea cantității de antigen necesare pentru obținerea protecției.

Întrebat de un jurnalist când ar putea deveni disponibile asemenea vaccinuri, Cavaleri a recunoscut că tehnologia se află încă într-o etapă relativ timpurie.

„Sunt foarte puține companii care au început cu adevărat dezvoltarea clinică folosind acești noi plasturi”, a declarat oficialul.

El a menționat un program aflat în discuție cu Organizația Mondială a Sănătății și producători din India, pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva rujeolei administrat prin această metodă.

Potrivit lui Cavaleri, există semnale că și alte companii din Europa și America de Nord sunt interesate de tehnologie, însă nu a fost prezentat un calendar concret pentru autorizarea unor asemenea produse.

Vaccinuri administrate pe nas, care ar putea reduce transmiterea virusurilor

O altă direcție de cercetare este dezvoltarea vaccinurilor mucozale, inclusiv a celor administrate prin spray-uri nazale.

Scopul acestor produse este stimularea imunității direct la nivelul mucoaselor, unde numeroși agenți patogeni pătrund inițial în organism.

Cavaleri a explicat că asemenea vaccinuri ar putea oferi un avantaj important față de unele metode tradiționale: posibilitatea de a reduce nu doar riscul de îmbolnăvire, ci și multiplicarea virusurilor și transmiterea lor către alte persoane.

„Conceptul de blocare a transmiterii este un aspect foarte important pe care vrem să îl vedem utilizat tot mai mult în noile vaccinuri”, a declarat reprezentantul EMA.

Vaccinurile intranazale nu reprezintă o invenție complet nouă. Există deja produse autorizate împotriva gripei, administrate prin această metodă.

Cercetările actuale urmăresc însă dezvoltarea unor noi generații de vaccinuri mucozale, inclusiv prin utilizarea tehnologiei ARN mesager.

În septembrie 2026, Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții au anunțat un acord de finanțare de 30 de milioane de euro pentru compania germană Ethris, destinat dezvoltării unor terapii și vaccinuri ARNm împotriva virusurilor respiratorii.

Printre direcțiile cercetate se numără administrarea prin inhalare sau spray nazal, cu scopul de a acționa la nivelul căilor respiratorii.

Aceste produse se află încă în dezvoltare și trebuie să își demonstreze eficacitatea și siguranța în studiile clinice.

Vaccinarea personalizată: De ce nu toate persoanele răspund la fel

Una dintre cele mai interesante perspective prezentate de Marco Cavaleri privește personalizarea vaccinării împotriva bolilor infecțioase.

Oficialul a explicat că cercetătorii încearcă să înțeleagă de ce anumite persoane dezvoltă un răspuns imunitar mai puternic decât altele după administrarea aceluiași vaccin.

„Am vorbit despre tratamentul personalizat al cancerului. De ce să nu avem și vaccinare personalizată împotriva bolilor infecțioase?”, a întrebat retoric Cavaleri.

Potrivit acestuia, răspunsul organismului poate fi influențat de mai mulți factori, inclusiv caracteristicile genetice, vârsta și modificările sistemului imunitar.

De exemplu, anumite persoane vârstnice pot fi mai vulnerabile la infecții decât altele de aceeași vârstă, iar specialiștii încearcă să identifice mecanismele care explică aceste diferențe.

Inteligența artificială ar putea ajuta la proiectarea vaccinurilor

În prezentarea sa, Cavaleri a subliniat și rolul tot mai important al inteligenței artificiale în cercetarea medicală.

Potrivit reprezentantului EMA, sistemele bazate pe inteligență artificială sunt deja utilizate pentru selectarea antigenelor, identificarea unor noi ținte pentru vaccinuri și estimarea răspunsului imunitar.

Antigenele sunt structurile recunoscute de sistemul imunitar, iar alegerea lor reprezintă o etapă esențială în dezvoltarea unui vaccin.

Prin analizarea unor cantități mari de informații biologice, instrumentele de inteligență artificială ar putea contribui la identificarea mai rapidă a antigenelor potrivite pentru anumite boli.

Cavaleri a explicat că cercetătorii investighează inclusiv posibilitatea de a anticipa modul în care diferite categorii de vârstă ar putea răspunde la un vaccin.

Această abordare ar putea ajuta la dezvoltarea unor produse mai eficiente pentru persoane cu caracteristici imunitare diferite.

Totuși, predicțiile realizate cu ajutorul inteligenței artificiale trebuie validate prin cercetări de laborator și studii clinice înainte de a putea fundamenta utilizarea unui vaccin.

Tratamente personalizate împotriva cancerului: Fiecare pacient primește o formulă creată pentru tumora sa

Tehnologia ARN mesager, utilizată pe scară largă în vaccinurile împotriva COVID-19, deschide noi perspective și pentru tratamentul cancerului.

Marco Cavaleri a prezentat rezultatele recente ale unui studiu clinic de fază III privind o terapie personalizată dezvoltată de companiile Moderna și Merck împotriva melanomului, una dintre cele mai agresive forme de cancer de piele.

Tratamentul experimental, denumit intismeran autogene, este conceput individual, pe baza mutațiilor genetice identificate în tumora fiecărui pacient.

Cercetătorii analizează proba tumorală, identifică structurile care pot fi recunoscute de sistemul imunitar și creează o secvență de ARN mesager adaptată acelor caracteristici.

Această secvență este ulterior introdusă într-un sistem de transport pe bază de nanoparticule lipidice și administrată pacientului.

Scopul este antrenarea sistemului imunitar pentru a recunoaște și ataca mai eficient celulele canceroase.

Tratamentul experimental este administrat împreună cu pembrolizumab, un medicament imunoterapic comercializat sub numele Keytruda.

Cavaleri a explicat că această abordare reprezintă medicina personalizată în sensul său cel mai direct: pacienții nu primesc toți aceeași formulă, ci un produs proiectat pentru caracteristicile propriei tumori.