Serbia se pregătește pentru o schimbare majoră de putere, după 14 ani de dominație a Partidului Progresist Sârb (SNS). Aleksandar Vučić a recunoscut, duminică seară, înfrângerea în alegerile parlamentare în fața mișcării conduse de studenți, potrivit Reuters. Conform estimărilor prezentate chiar de acesta, Lista Studenților ar urma să obțină majoritatea absolută în Parlament, cu până la 140 de mandate din 250. Rezultatele oficiale finale sunt încă așteptate.
Scrutinul de duminică a avut loc pe fondul unei crize politice prelungite, marcată de proteste masive împotriva autorităților de la Belgrad.
Mișcarea studențească a devenit unul dintre principalii contestatari ai puterii după prăbușirea acoperișului unei gări din Novi Sad, în noiembrie 2024, tragedie care a provocat moartea mai multor persoane și a declanșat manifestații împotriva corupției și a lipsei de responsabilitate a instituțiilor. Protestele s-au extins ulterior în întreaga țară, iar revendicările manifestanților au inclus organizarea unor alegeri anticipate și tragerea la răspundere a celor considerați responsabili pentru tragedie.
Cine sunt studenții care l-au învins pe Aleksandar Vučić în Serbia
Spre deosebire de partidele politice tradiționale, aceasta nu a fost construită în jurul unui lider, ci reprezintă o mișcare descentralizată, apărută în urma protestelor studențești care au cuprins Serbia după tragedia de la gara din Novi Sad.
La 1 noiembrie 2024, prăbușirea unei copertine de beton a gării a provocat moartea a 16 persoane. Incidentul a declanșat proteste împotriva corupției, a lipsei de transparență a contractelor publice și a modului în care funcționează instituțiile statului.
Manifestațiile, inițial organizate de studenți, au atras treptat profesori, agricultori, medici și alte categorii sociale. Mișcarea a organizat marșuri, blocaje și demonstrații de amploare, unele dintre cele mai importante din Serbia după căderea regimului Slobodan Milošević, în anul 2000.
În cele din urmă, protestatarii au decis să transforme mobilizarea din stradă într-un proiect electoral.
Cum au fost aleși candidații. O listă cu 250 de nume, fără politicieni consacrați
Unul dintre elementele distinctive ale Listei Studenților este modul în care au fost selectați candidații.
Potrivit unei analize publicate pe 21 octombrie de Centrul pentru Studii Estice din Polonia (OSW), propunerile au venit din adunările studențești ale universităților, fiind ulterior discutate la nivel național.
Un criteriu important de selecție a fost absența unei implicări anterioare în funcții politice de conducere.
Lista cuprinde 250 de candidați independenți, printre care profesori universitari, medici, activiști civici, actori, agricultori și sportivi.
Printre personalitățile cunoscute care s-au alăturat proiectului se numără Dejan Bodiroga, fostul mare baschetbalist sârb și actualul președinte al EuroLeague Basketball, dar și actorii Tihomir Stanić și Dragan Jovanović.
Mișcarea a beneficiat și de sprijinul unor organizații politice, inclusiv Partidul Democrat și Kreni-Promeni, care au decis să nu depună liste proprii.
Cine este Ilija Srđanović, medicul care conduce lista electorală
Ilija Srđanović este unul dintre numele centrale ale mișcării studențești și ocupă prima poziție pe lista electorală.
De profesie cardiolog, el a devenit una dintre figurile publice ale proiectului politic, deși respinge ideea că ar fi liderul unic al mișcării.
Într-un interviu acordat TV Vojvodina, Srđanović declara că mișcarea este pregătită să își apere voturile și că dispune de observatori în secțiile de votare.
Întrebat dacă el însuși este candidat pentru funcția de prim-ministru, medicul a evitat să confirme acest lucru.
El a explicat că formațiunea are mai mulți candidați pentru fiecare funcție guvernamentală și că se bazează pe un grup extins de profesioniști.
Partidul Progresist Sârb a ajuns la putere în 2012, iar Aleksandar Vučić a devenit una dintre figurile centrale ale politicii sârbe, mai întâi ca premier, apoi ca președinte, funcție pe care o ocupă din 2017.
