Debitul Dunării la intrarea în ţară va fi scăzut toată luna septembrie, iar nivelul apei în zona Cernavodă va fi insuficient pentru răcirea reactoarelor centralei nucleare, a declarat, marţi, la finalul şedinţei Comandamentului Energetic de la sediul Transelectrica, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Buşoi, citat de Agerpres.
„Abia în jurul datei de 15 septembrie pare că vom avea o creştere (a debitului Dunării, n.r.), dar şi această creştere este mult sub media ultimilor ani. Prin urmare, e posibil ca toată luna septembrie să avem situaţia în care debitul la intrarea în ţară să fie scăzut şi nivelul apei în zona Cernavodă, necesar pentru răcirea reactoarelor şi pentru funcţionarea pompelor şi pentru funcţionarea siguranţă a centralei nucleare, să fie insuficient pentru repornirea centralei.
Am trecut, de asemenea, în revistă funcţionarea principalelor unităţi de producţie, în care statul român are o participare mai mică sau mai mare, majoritară sau minoritară. Evident că în prognoze Dispecerul Energetic Naţional a prezentat şi partea de fotovoltaic, şi de eolian, şi de stocare. Acolo, însă, sunt foarte mulţi agenţi economici şi evident nu participă toţi la Comandament.
Pe partea de cărbune, lucrurile sunt în regulă, atât Complexul Energetic Oltenia, cât şi Valea Jiului funcţionează în parametrii normali. Rezervele de cărbune sunt îndestulătoare. Pe partea de gaz, atât OMV Brazi, cât şi Iernut, vechea centrală, Romgaz şi Elcen, vorbim de situaţii absolut normale, cu cantităţi aproape de maximul tehnologic, care ajută Sistemul Energetic Naţional. Hidroelectrica continuă să ajute foarte mult în orele de vârf, folosind mai ales rezervele din lacuri”, a subliniat Buşoi.
Acesta a adăugat că, în funcţie de producţia internă de energie, România poate suplini diferenţa de cantitate din importuri.
„După cum bine ştiţi, Centrala Nucleară de la Paks s-a redeschis în totalitate. Kozlodui nu a fost în pericol şi cu atât mai puţin nu mai este în acest moment, aşa încât, mai ales seara, în orele de vârf, în funcţie de producţia internă şi mai ales de producţia eoliană, asigurăm diferenţa din importuri. Pentru următoarele trei zile avem un ajutor, să spun aşa, din producţia de eolian, în aşa fel încât importurile vor fi bine sub 2.000 MW în orele de vârf. În concluzie, sistemul energetic funcţionează în parametrii normali, nu este pusă în discuţie sub nicio formă securitatea aprovizionării, dar rămânem în alertă, cu atenţie pe tot ceea ce înseamnă funcţionarea sistemului, pentru că atâta timp cât centrala nucleară este închisă şi avem o lipsă, să spunem, de 1.200-1.300 MW, depinzând de importuri, trebuie să luăm în considerare absolut orice factor care să nu perturbe funcţionarea în condiţie de siguranţă a Sistemului Energetic Naţional”, a menţionat oficialul.
Întrebat când este previzionată repornirea reactoarelor de la Cernavodă, Buşoi nu a precizat o dată clară.
„În acest moment, nu putem avansa o dată foarte clară, pentru că, aşa cum vă spuneam, prognozele sunt rezervate. Există unele veşti bune legate de bazinul superior, de Austria în principal, acolo unde s-au văzut precipitaţii, în ultima perioadă. De asemenea, e şi o mică creştere, dar încă nu o putem vedea ca o soluţie salvatoare pe râul Sava. Din informaţiile pe care le-am schimbat astăzi şi din dialogul cu reprezentanţii centralei nucleare de la Cernavodă, suntem încă rezervaţi în a face prognoze. După 15 septembrie, vom face o nouă evaluare, dar ne aşteptăm ca lucrurile să poată fi posibile abia către sfârşitul lunii septembrie”, a apreciat secretarul de stat.
Reprezentanţii autorităţilor din sectorul energiei s-au reunit marţi, la sediul Transelectrica, în cadrul şedinţei Comandamentului Energetic.
Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă a fost oprită la 28 iulie, iar Unitatea 2 la 13 august.
