Sabotorii: CE Oltenia nu închide grupuri energetice în august. Este oficial! România nu va închide grupurile pe cărbune de la Turceni și Craiova la sfârșitul lunii august, așa cum își asumase prin PNRR. Informația a fost confirmată, duminică, de surse oficiale din Complexul Energetic Oltenia. Astfel, CE Oltenia va continua să funcționeze cu trei grupuri, plus unul aflat în rezervă de capacitate. Decizia a fost luată  în contextul situaţiei dificile actuale a sistemului energetic. România va păstra toți cei 710 MW pe care își asumase că îi închide, deci și termocentrala de la Craiova.

Gorjeanul: Pentru că guvernul condus de Bolojan nu-i achită banii datorați, CEO caută să împrumute certificate de carbon. CEO se judecă de peste 1 an cu acționarul majoritar, Ministerul Energiei, pentru a-l obliga să-i plătească echivalentul în lei al sumei de 180 milioane euro. Suma reprezintă aportul în numerar al ministerului la o majorare de capital hotărâtă de guvern încă din 2022, care ar fi trebuit vărsat până la sfârșitul anului următor, însă vărsământul nu a fost efectuat nici până în prezent. Măsura a fost aprobată și de Comisia Europeană, ca parte a ajutorului de stat acordat companiei de către statul român. Complexul Energetic Oltenia a demarat, în data de 12 august, o procedură prin care vrea să împrumute o parte dintre certificatele de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) pe care trebuie să le predea până la 30 septembrie 2026, pentru îndeplinirea obligației de achiziție aferente producției de electricitate din 2025.

Gorjonline: Lipsa de personal de la Roșiuța, tot mai greu de acoperit. Sindicatele cer oameni în plus pentru activitatea minieră. Problema lipsei de personal continuă să fie una dintre cele mai importante cu care se confruntă zona Motru. Situația se resimte la Roșiuța, de unde cărbunele este direcționat către termocentralele din cadrul Complexului Energetic Oltenia, iar angajații rămași trebuie să acopere zi de zi posturile devenite vacante. Potrivit unei surse sindicale din zona Motru, numărul angajaților care au plecat în ultima perioadă, a pus o presiune tot mai mare pe cei care încă lucrează în cadrul unității. În opinia reprezentantului sindical, ar fi nevoie de cel puțin 100 de persoane în plus pentru ca activitatea să se desfășoare în condiții normale. „Nu doar în zona Rovinari este nevoie de personal pentru o bună funcționare. Sunt anumite persoane care uită că dinspre Roșiuța ajunge cărbune pentru funcționarea termocentralei de la Rovinari, dar este de înțeles, pentru că unii au memoria scurtă. De la Roșiuța au plecat foarte mulți colegi, iar cei care au rămas suplinesc zilnic lipsa acestora. Nu întâmplător se pune «biciul» pe ei să dea cărbune către Rovinari și Turceni. Aici se află cărbunele de cea mai bună calitate. Eu cred că ar mai fi necesari minimum 100 de oameni în această zonă pentru o funcționare în limite normale”, a relatat o sursă sindicală.

Impact în Gorj: Relansarea exploatării de grafit din Gorj, prin act normativ. Guvernul a aprobat, vineri, un act normativ decisiv privind relansarea exploatării de grafit din județul Gorj, o resursă minerală încadrată la nivel european în categoria materiilor prime critice și esențială pentru industria bateriilor reîncărcabile. Prin această decizie de oportunitate economică, autoritățile anulează hotărârea anterioară de închidere definitivă și conservare a minelor, deschizând drumul pentru investiții majore în tehnologia de extracție. Măsura adoptată de executiv vizează dezvoltarea infrastructurii industriale de suprafață și subterane, alături de instalarea echipamentelor moderne de procesare care permit transformarea șisturilor grafitoase brute în grafit de înaltă puritate, material indispensabil pentru fabricarea acumulatoarelor destinate vehiculelor electrice și sistemelor comunitare de stocare a energiei. Licența de concesiune pentru perimetrul Ungurelașu-Polovragi este deținută de Societatea Națională a Sării, instituție care a depus documentația tehnică și financiară ce atestă capacitatea completă de exploatare. Reluarea activității în minele din Gorj va stimula creșterea economică regională, va crea sute de locuri de muncă direct și indirect și va relansa sectorul minier neenergetic.

Pandurul: Bogdan Sticlosu, originar din Gorj, este președintele ANI. Ce funcții a deținut. Bogdan Alexandru Sticlosu, originar din județul Gorj, conduce în prezent Agenția Națională de Integritate (ANI), instituția responsabilă cu verificarea declarațiilor de avere și de interese ale demnitarilor din România. Sticlosu a fost o vreme și membru în Consiliul de Supraveghere al CEO. Potrivit CV-ului său, Bogdan Sticlosu a absolvit Facultatea de Finanțe și Bănci a Universității din Craiova (2005-2008), continuând apoi cu un master în analiza și evaluarea financiară a întreprinderilor, tot la Universitatea din Craiova (2008-2010). A debutat ca economist la Compania Națională „Poșta Română” (2009-2011), pentru ca ulterior să activeze ca expert economist în management la SC Eulink SRL, unde s-a ocupat de implementarea de proiecte și consilierea IMM-urilor. Înainte să ajungă în conducerea ANI, Sticlosu a fost consilierul fostului premier PSD Mihai Tudose, în perioada 2017-2018, iar anterior acestei experiențe a activat, tot ca și consilier, la cabinetul fostului ministru PNL al Economiei, Daniel Chițoiu, în 2012. Potrivit CV-ului, tot în această perioadă, în iunie 2017, a deținut funcția de secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Între 2013 și 2022, a activat ca expert în cadrul Ministerului Fondurilor Europene, respectiv Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ocupându-se de implementarea programelor cu finanțare nerambursabilă. Ulterior, a fost responsabil pe componenta PNRR în cadrul Ministerului Sănătății, unde a coordonat Componenta 12 și Componenta 7 – Investiția 3, domenii pentru care minister deținea calitatea de coordonator de reforme și investiții. Din decembrie 2022, Bogdan Sticlosu a intrat în conducerea Agenției Naționale de Integritate, întâi ca vicepreședinte, funcție din care a asigurat și interimatul președinției instituției, înainte de numirea sa oficială în fruntea ANI.