Președintele Consiliului Județean Gorj, Cosmin Popescu, solicită repunerea în funcțiune a grupului energetic nr.4 al Termocentralei Turceni, a cărui licență de exploatare a fost retrasă în luna martie.

”A venit momentul unei decizii responsabile pentru securitatea energetică a României. Ca președinte al Consiliului Județean Gorj, județ care a reprezentat timp de decenii unul dintre principalii piloni ai sistemului energetic național, consider că este datoria mea să susțin toate demersurile care pot contribui la consolidarea securității energetice a României. În actualul context energetic, în care România se confruntă cu un deficit de producție, cu importuri costisitoare de energie și cu o presiune tot mai mare asupra prețurilor, cer Guvernului României și Ministerului Energiei să analizeze de urgență posibilitatea repunerii temporare în funcțiune a Grupului energetic nr. 4 de la Termocentrala Turceni” afirmă șeful CJ Gorj, într-o postare pe Facebook.

Grupul, cu o putere instalată de aproximativ 300 MW, a fost retras din exploatare la sfârșitul lunii martie, în cadrul angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

”În același timp, o parte dintre noile capacități de producție care urmau să înlocuiască energia produsă pe bază de cărbune nu sunt încă puse în funcțiune. În prezent, Complexul Energetic Oltenia dispune de un stoc de aproximativ 400.000 de tone de cărbune, o resursă energetică importantă care ar putea contribui la creșterea producției interne de energie, dacă analiza tehnică și cadrul legal vor permite repunerea temporară în funcțiune a Grupului energetic nr. 4. În aceste condiții, este legitim să ne întrebăm dacă România își poate permite să mențină indisponibilă o capacitate importantă de producție, în timp ce este nevoită să importe energie la costuri ridicate” afirmă Cosmin Popescu.

Șeful CJ Gorj consideră necesare următoarele demersuri:

• analizarea, în regim de urgență, a oportunității și fezabilității tehnice privind repunerea temporară în funcțiune a Grupului energetic nr. 4 de la Termocentrala Turceni;
• inițierea dialogului cu Comisia Europeană pentru identificarea soluțiilor legale care ar putea permite acordarea unei derogări temporare, în condițiile actuale ale pieței energetice;
• utilizarea tuturor instrumentelor disponibile pentru consolidarea securității energetice a României, până la punerea efectivă în funcțiune a noilor capacități de producție.

”Nu solicit abandonarea angajamentelor europene asumate de România. Solicit ca acestea să fie aplicate cu realism și responsabilitate, astfel încât securitatea energetică a țării să nu fie afectată în perioada de tranziție. Sunt convins că România poate respecta obiectivele asumate și, în același timp, poate adopta soluții temporare care să răspundă interesului național și realităților din sistemul energetic.

Tranziția energetică este un obiectiv pe care România și l-a asumat și trebuie dusă mai departe. Însă această tranziție trebuie să fie echilibrată, responsabilă și adaptată realităților din sistemul energetic național. Renunțarea la capacități de producție funcționale nu ar trebui să aibă loc înainte ca alternativele care trebuie să le înlocuiască să fie efectiv puse în funcțiune.

Siguranța energetică reprezintă o componentă esențială a securității naționale. În perioade de incertitudine, România trebuie să valorifice cu responsabilitate toate resursele de care dispune pentru a-și proteja populația, economia și competitivitatea.

Gorjul și-a adus, timp de decenii, o contribuție esențială la dezvoltarea sistemului energetic național și poate continua să facă acest lucru. Avem resurse, avem infrastructură, avem specialiști și avem capacitatea de a sprijini Sistemul Energetic Național.

Cred că a venit momentul ca deciziile privind viitorul sistemului energetic românesc să fie luate cu responsabilitate, având în vedere atât angajamentele europene ale României, cât și interesul național. Securitatea energetică a țării trebuie să rămână o prioritate, iar toate resursele disponibile trebuie evaluate și utilizate atunci când situația o impune.

România nu își poate permite să renunțe la capacități de producție înainte ca alternativele care trebuie să le înlocuiască să fie efectiv puse în funcțiune. O tranziție energetică responsabilă înseamnă înlocuire, nu abandon” transmite președintele Consiliului Județean Gorj.

Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național, pe durata lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică din cauza secetei şi a debitelor scăzute atât pe râuri, cât mai ales pe fluviul Dunărea.