Restricțiile privind utilizarea rețelelor sociale de către copii, în Uniunea Europeană, ar putea intra în vigoare încă din această vară. Încă un raport pe această temă, realizat de experți, urmează să fie publicat săptămâna viitoare. Documentul va recomanda limitarea accesului minorilor la platformele online.
După ce Australia a devenit prima țară din lume care a interzis accesul minorilor sub 16 ani la rețelele sociale, mai multe state membre ale UE, printre care Danemarca și Grecia, au cerut adoptarea unei măsuri similare, potrivit AFP, citată de France24.
UE afirmă că toate opțiunile sunt luate în considerare, de la o interdicție generală a accesului copiilor la platformele de socializare până la restricții privind anumite servicii și funcții.
Grupul de lucru european va prezenta concluziile în 13 iulie
Grupul de lucru însărcinat de Ursula Von Der Leyen își va prezenta recomandările pe acest subiect în 13 iulie. Oficialii UE insistă că momentan nu s-a luat nicio decizie.
Von der Leyen a indicat, în trecut, că susține restricțiile. Este de așteptat ca un anunț oficial privind acest subiect să fie dat în luna septembrie, deși data se poate schimba.
„Nu este vorba despre momentul în care copiii sau adolescenții ar avea acces la rețelele sociale, ci mai degrabă despre momentul în care rețelele sociale au acces la copiii și adolescenții noștri”, a declarat Von der Leyen, săptămâna trecută.
Presiuni din partea statelor membre
Șefa Comisiei Europene se confruntă cu presiuni din partea unor state membre, între care și Franța. Acestea au întocmit deja propria legislație. Luni, Bruxelles-ul a solicitat a solicitat Parisului să modifice proiectul de lege, pentru că documentul încălca reglementările Comisiei Europene.
Blocul european va depune eforturi suplimentare pentru a proteja copiii în mediul online, nu doar pe rețelele sociale.
„Indiferent de deciziile luate cu privire la limitele de vârstă, trebuie să abordăm și modelele de afaceri și alegerile de design care modelează zilnic experiențele online ale copiilor”, a declarat pentru AFP comisarul UE pentru protecția consumatorilor, Michael McGrath.
Comisia Europeană ar putea să nu recomande o interdicție generală a rețelelor sociale. Observatorii fac referire la o comisie germană care a propus, luna trecută, două opțiuni: o vârstă minimă prevăzută de lege de 13 ani – pe care o aplică deja multe platforme – sau restricții privind anumite servicii și funcții.
Ar putea fi interzise funcții precum derularea nesfârșită sau conținutul personalizat
Bruxelles-ul ar putea adopta o abordare bazată pe riscuri, interzicând funcții pe care le consideră dăunătoare, în loc să interzică platforme precum Instagram, Snapchat sau TikTok.
În cadrul unui sondaj YouGov publicat, joi, majoritatea europenilor chestionați, din țări precum Franța, Germania, Italia, Polonia și Spania, au precizat că își doresc ca platformele să elimine funcționalitățile „dăunătoare”, precum derularea nesfârșită și fluxurile de conținut personalizate.
Interdicțiile au câștigat popularitate
Interdicțiile au câștigat popularitate la nivel mondial, Marea Britanie și Indonezia luând măsuri similare. Multe state membre ale UE, precum Grecia și Spania, și-au pregătit, de asemenea, propriile interdicții, deși Estonia se opune cu vehemență unei astfel de măsuri.
Experții în drepturi digitale susțin că interdicțiile nu reprezintă soluția potrivită, argumentând că UE ar trebui, în schimb, să sporească siguranța platformelor pentru copii, folosindu-se de instrumentele juridice de care dispune.
Majoritatea cetățenilor UE chestionați susține interzicerea accesului minorilor la rețelele sociale
Cu toate acestea, potrivit sondajului YouGov, o majoritate a cetățenilor din UE, 75% din 5.100 de adulți chestionați, susține că minorii nu ar trebui să aibă acces la rețelele sociale, până când nu se va demonstra că acestea sunt sigure.
Potrivit declarațiilor date de un oficial al UE pentru AFP, Comisia Europeană urmează să publice, înainte de sfârșitul verii, concluziile anchetei privind Facebook și Instagram, deținute de Meta, în cadrul unei investigații care analizează modul în care serviciile lor pot genera comportamente de dependență la copii.
