Centrala termică pe cărbune din Râmnicu Vâlcea urmează să își înceteze activitatea la sfârșitul acestei veri, măsură care va afecta semnificativ forța de muncă din zonă. Aproape 700 dintre cei peste 900 de angajați ai unității vor fi concediați, pe fondul tranziției către un nou sistem energetic.
Economistul Radu Nechita susține că decizia de a închide centralele pe cărbune trebuie luată doar după analize tehnice care să ofere niște răspunsuri concrete.
„Pentru a putea răspunde la această întrebare, avem nevoie de răspunsuri la multe alte întrebări. Cât de rentabilă este producția de energie electrică pe cărbuni extrași din România? Câte subvenții se pierd de la extracția cărbunelui până la transformarea lor în energie electrică? Dacă închidem această centrală, cu ce vom înlocui energia electrică pe care nu o mai producem? Cât costă acea energie electrică? Fotovoltaicele și eolienele sunt viabile fără nenumăratele subvenții, vizibile și ascunse? Produc ele la momentul la care este nevoie de energie electrică sau doar când ajută Dumnezeu, Helios sau Eol? Ca idee generală, specificul energiei electrice face să fie foarte riscantă închiderea unor mari centrale fără să existe o alternativă de producție. S-au acumulat întârzieri la dezvoltarea capacităților de energie nucleară – reactoare mari, cele clasice, dar și cele mici, modulare”, a avertizat economistul Radu Nechita, pentru ziare.com.
România nu trebuie să se rupă de „realitățile economice” prin intermediul Green Deal, avertizează profesorul.
„Costurile Green Deal sunt uriașe și în creștere. Ele au fost ignorate sau subestimate deliberat, au fost ascunse în moduri creative, dar acum populația le constată. Cu siguranță există măsuri benefice în Green Deal, dar interzicerea motoarelor cu combustie internă nu este una dintre ele. Nici închiderea de capacități de producție de energie înainte de a avea alternative funcționale. Preocuparea pentru mediu este una legitimă. Știu acest lucru deoarece am copilărit în Baia Mare, un oraș care, în acea perioadă, era unul dintre cele mai poluate din țară. În același timp, ecologia nu poate fi deconectată de realitățile economice, ea se supune analizei cost-beneficiu, în caz contrar ea trece în domeniul misticului”, a punctat cadrul didactic.
„Este important ca partidele de centru să descopere sau să redescopere ecologia rațională”
În prezent, partidele mainstream din Europa cochetează cu „ecologia politico-mistică”, deci radicală și nerealistă, susține Radu Nechita.
„Dacă partidele mainstream abandonează ecologia rezonabilă și persistă în ecologia politico-mistică, partidele de la periferia spectrului politic vor acapara și distorsiona ecologia rațională, poluând-o cu alte extremisme corespunzătoare ideologiilor lor. Altfel spus, este important ca partidele de centru să descopere sau să redescopere ecologia rațională. Uniunea Europeană este o regiune bogată, care-și permite să aloce resurse mai mari pentru protecția mediului. Din acest motiv, situația este mult mai bună aici decât în multe alte părți ale lumii. Dar, după eforturile făcute de UE, este tot mai greu, mai costisitor să se reducă poluarea și emisiile de gaze cu efect de seră aici. Ar fi mult mai ieftin, mai eficient, cu mai mare impact pozitiv asupra mediului planetar dacă eforturile ar fi direcționate în restul lumii. Din păcate, acest lucru nu se întâmplă. Ponderea UE în total emisii se reduce, ponderea restului lumii crește. Chiar dacă UE și-ar închide toată industria, efectul global nu ar justifica această sinucidere economică”, a punctat economistul.
Claudiu Năsui economist: „Aceste decizii trebuie să se facă strict din punct de vedere economic”
În opinia lui Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, decizia privind închiderea unor centrale trebuie luată exclusiv în funcție de profitabilitate.
„Eu cred că aceste decizii trebuie să se facă strict din punct de vedere economic. Nu susțin neapărat un mod anume de producere de energie. Cred că și cărbunele trebuie să fie ‘priced in’ – prețul poluării trebuie inclus în costurile firmei respective și dacă e profitabilă, poate continua. Altfel, nu”, a menționat Năsui, pentru Ziare.com.
„Greșelile din trecut, cicatricile ne vor bântui”
Potrivit fostului ministru, Europa și-a făcut deja suficient de „mult rău” prin adoptarea politicilor Green Deal. Între timp, marile puteri globale, care utilizează energie ieftină, progresează, avertizează analistul.
„Oricum, e greu să renunți la un proiect european. Sunt de acord că Europa și-a făcut foarte mult rău cu Green Deal. Și, de asemenea, vorbim despre renunțarea la energia nucleară în Germania. Noroc cu Franța. Industria nucleară a suferit foarte mult și în Europa, dar și în SUA, pentru că au fost aceste mișcări subvenționate de diverse entități, inclusiv de Rusia, mișcări precum Greenpeace. S-a renunțat la energia nucleară, care s-a dezvoltat între timp în state precum Rusia, China, dar nu în Europa și America. Acum, ca să refaci o industrie întreagă e mult mai greu. În momentul în care decizi să închizi, oamenii deja se reprofilează în alte domenii. Se pierde capacitatea de formare a personalului în domeniul respectiv. În schimb, Rusia și China au această capacitate. Greșelile din trecut, cicatricile ne vor bântui. Celelalte țări nu au stat, au continuat să investească în energia nucleară”, a explicat Năsui.
Revoltă din Parlamentul European după anunțul privind închiderea centralei pe cărbune. Claudiu Târziu: „CET va fi gata abia în următorii trei ani”
Primul politician român din Parlamentul European, care și-a exprimat revolta pe marginea acestui subiect, este Claudiu Târziu, care arată cu degetul politica „Green Deal” urmată de Comisia Europeană.
„Green Deal pune lacătul și pe centrala pe cărbune din Râmnicu Vâlcea. Urmează concedieri masive: peste 700 de angajați vor rămâne fără loc de muncă în această toamnă. În plus, furnizarea apei calde și a energiei termice pentru populație devine o problemă majoră. Deși se știa că centrala pe cărbune se închide la sfârșitul acestei veri, noul CET va fi gata abia în următorii trei ani. Asistăm din nou la o nouă tranziție prost gestionată. Am avertizat în nenumărate rânduri: în fața ideologiei verzi impuse de la Bruxelles, România trebuie să răspundă cu pragmatism, nu cu obediență. Era nevoie de negocieri puternice pentru păstrarea minelor de cărbune și de strategii energetice pe termen lung, nu de decizii luate pe genunchi”, a declarat europarlamentarul.
Deciziile privind închiderea centralelor pe cărbune nu erau obligatoriu de aplicat, susține fostul lider al AUR.
„Alte state europene, precum Germania, Polonia sau Bulgaria, au înțeles că păstrarea minelor de cărbune reprezintă o decizie strategică. Autoritățile române au preferat slugărnicia în fața dictatelor venite din exterior, în loc să lupte pentru apărarea interesului național. Rezultatul? Locuri de muncă pierdute, facturi mai mari și o securitate energetică tot mai fragilă”, a mai transmis Târziu.
Marile puteri precum SUA – odată cu revenirea Administrației Trump, China, Rusia preferă dezvoltarea proiectelor bazate pe surse tradiționale de energie. În același timp, Uniunea Europeană consemnează prețuri-record la energie, cele mai mari din lume.
