România a încheiat primele 11 luni ale anului 2025 cu un deficit bugetar mai mic față de aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor oficiale privind execuția bugetului general consolidat. Deficitul s-a situat la 121,77 miliarde de lei, echivalentul a 6,40% din PIB, în scădere cu 0,74 puncte procentuale față de nivelul de 7,15% din PIB înregistrat anul trecut, arată digi24.ro.
Datele prezentate de Guvernul României arată că această evoluție a fost posibilă datorită creșterii veniturilor la buget și unei gestionări mai prudente a cheltuielilor, în paralel cu direcționarea fondurilor către investiții și proiecte finanțate din bani europeni.
Veniturile bugetului general au crescut cu 13%
În perioada ianuarie-noiembrie 2025, veniturile totale ale statului au însumat 591,91 miliarde de lei, în creștere cu 13% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Ca pondere în PIB, veniturile au crescut cu 1,34 puncte procentuale, evoluție susținută atât de veniturile curente, cât și de fondurile europene. Încasările din impozitul pe salarii și venit au ajuns la 53,43 miliarde de lei, cu 19,4% mai mult decât în 2024.
Creșterea a fost determinată în principal de avansul puternic al încasărilor din impozitul pe dividende, care au crescut cu 72,6%, ca urmare a dividendelor distribuite în anul 2024 și a aplicării cotei de impozitare de 8%. În același timp, încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 20,4%, peste ritmul de creștere al fondului de salarii din economie, influențate de eliminarea unor facilități fiscale.
Contribuțiile sociale și impozitul pe profit, în creștere
Contribuțiile de asigurări sociale au totalizat 189,71 miliarde de lei, în creștere cu 10,1% față de anul trecut. Evoluția este explicată de eliminarea excepțiilor de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, dar și de transferurile mai mari către pilonul II de pensii.
Încasările din impozitul pe profit au ajuns la 39,30 miliarde de lei, cu 14,2% mai mult decât în perioada similară din 2024, pe fondul rezultatelor mai bune raportate de agenții economici.
TVA, accize și venituri nefiscale
Încasările nete din TVA au însumat 120,59 miliarde de lei, în creștere cu 11,1%, în condițiile în care rambursările de TVA au fost mai mari cu 7,3% față de anul trecut. Autoritățile au semnalat o accelerare a încasărilor brute din TVA începând cu luna august, după modificarea cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025.
Veniturile din accize au totalizat 43,69 miliarde de lei, în creștere cu 3,7%, evoluție susținută în special de majorarea încasărilor din accizele aplicate produselor energetice, care au crescut cu 14,8%, ca urmare a majorării nivelului accizelor.
Veniturile nefiscale au ajuns la 50,43 miliarde de lei, în creștere cu 8,6%, fiind susținute de vărsămintele din veniturile nete ale Băncii Naționale a României și de veniturile obținute din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
Un aport important l-au avut și fondurile europene, sumele rambursate de Uniunea Europeană și donațiile ajungând la 54,34 miliarde de lei, cu 47,5% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cheltuielile statului au ajuns la peste 713 miliarde de lei
Cheltuielile bugetului general consolidat au însumat 713,68 miliarde de lei, în creștere nominală cu 9,9% față de primele unsprezece luni din 2024. Raportate la PIB, cheltuielile au crescut de la 36,93% la 37,52%, însă ritmul de creștere este mai redus decât cel din anul precedent, ceea ce indică o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice.
Cheltuielile de personal și bunuri și servicii
Cheltuielile de personal au fost de 154,13 miliarde de lei, în creștere cu 4,1% față de anul trecut. Ca pondere în PIB, acestea reprezintă 8,1%, cu 0,3 puncte procentuale mai puțin decât în 2024, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale.
Începând cu luna iulie 2025, cheltuielile de personal au intrat pe o tendință descrescătoare, iar în luna noiembrie au fost cu 533,6 milioane de lei mai mici față de noiembrie 2024.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au totalizat 87,94 miliarde de lei, în creștere cu 4,7%, evoluție determinată în principal de majorările din bugetele locale și de cheltuielile mai mari din sistemul de sănătate, pentru decontarea medicamentelor și a programelor naționale.
Dobânzi mai mari și cheltuieli sociale în creștere
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 48,81 miliarde de lei, cu 13,48 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, reflectând costurile mai ridicate ale finanțării datoriei publice.
Cheltuielile cu asistența socială au însumat 229,37 miliarde de lei, în creștere cu 11,7%, influențate în principal de recalcularea pensiilor din sistemul public, conform Legii nr. 360/2023. La această sumă se adaugă plăți de 2,88 miliarde de lei pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale.
Subvenții, fonduri europene și investiții
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 10,86 miliarde de lei, fiind acordate în principal pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și schema de compensare a consumului de energie pentru consumatorii noncasnici.
Cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv subvențiile din agricultură, au ajuns la 67,05 miliarde de lei, în creștere cu 37,43% față de anul trecut.
Cheltuielile pentru investiții au totalizat 108,39 miliarde de lei, cu 16,41% mai mult decât în aceeași perioadă din 2024, când au fost de 93,11 miliarde de lei. Acestea includ atât cheltuielile de capital, cât și programele de dezvoltare finanțate din surse interne și externe.
