Impact în Gorj: Focar de boala limbii albastre confirmat în Gorj. România a raportat un focar de boala limbii albastre la bovine, în sud-vestul țării, a anunțat Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OMSA). Informația a fost făcută publică miercuri, în contextul în care virusul continuă să se răspândească în mai multe state europene. Potrivit OMSA, serotipul 3 al bolii a fost confirmat la 10 animale din patru ferme și gospodării din județul Gorj. Datele au fost transmise de autoritățile române către organizația internațională cu sediul la Paris. România nu este singura țară din regiune care se confruntă cu această problemă. Luna trecută, Ungaria a raportat primul focar de boala limbii albastre din ultimii zece ani, în timp ce Bulgaria a confirmat în august un focar la o fermă de ovine din sudul țării. Totodată, Slovenia raportase în iulie o situație similară la o fermă de oi din sud-vest.

Sabotorii: Negocieri ratate, politicieni lași, termocentrale ca și închise. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a confirmat miercuri, la Antena 3 CNN, ceea ce mulți dintre noi spunem de ani de zile: România a făcut o negociere dezastruoasă în PNRR pe tema energiei și acum plătește prețul. Românii plătesc deja cea mai scumpă energie electrică din Europa în anumite intervale orare, după cum a recunoscut Ivan, iar, în câteva luni, țara riscă să se trezească fără centrale pe cărbune, dar și obligată să returneze miliarde de euro către Bruxelles. „România și-a asumat închiderea minelor și centralelor pe cărbune până la 31 decembrie 2025. În comparație, Germania a negociat 2040, Polonia 2050. Așa au acceptat miniștrii Fondurilor Europene de atunci. Nu Comisia a impus, România a cerut și a semnat”, a declarat ministrul. Între timp, actuala guvernare încearcă să repare, dar fără succes. Ivan a povestit că, în urmă cu două săptămâni, a cerut amânarea termenului. Răspunsul oficialilor europeni cam așa: „Domnule ministru, România și-a asumat, nu noi. V-am dat 2,6 miliarde să construiți centrale pe gaz, aveți contracte semnate din 2022–2023. Unde sunt proiectele?”

Gorjonline: Nume surpriză vehiculat pentru directoratul CE Oltenia. Discuțiile, din ultima perioadă, despre posibilele modificări în structura de conducere a Complexului Energetic Oltenia au dat naștere și unor zvonuri referitoare la persoanele care ar putea accede în directoratul companiei energetice. Printre acestea se află și un fost director general al producătorului de energie, și anume Laurențiu Ciurel, care s-a pensionat, după ce a ocupat postul de director al Sucursalei Electrocentrale Rovinari. Acum, numele lui Ciurel este vehiculat din nou, dar surse apropiate au declarat că nu și-ar dori o revenire la conducerea companiei, însă ar fi fost abordat în acest sens.

Gorjeanul: „Unde e speranță de ceva bănuți, internez! Dacă nu, nu internez!” Șase ani de pușcărie pentru medicul Neață. Medicul chirurg Gheorghe Neață, de la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, a fost condamnat joi, în primă instanță, la șase ani de închisoare cu executare pentru luare de mită în formă continuată. Rugăciunile sale zilnice („Dă-mi sănătate, bani mulți și ferește-mă de procurori”) s-au transformat, ironic, într-un autodenunț, după ce tocmai procurorii pe care îi încerca să-i evite l-au interceptat și trimis în judecată. Potrivit anchetatorilor, chirurgul primea bani, cafea, alcool și alte bunuri de la pacienți, direct în cabinetul său de la spital, pe care îl transformase într-un adevărat depozit de „atenții”. Pe parcursul urmăririi penale, medicul a preferat tăcerea, încercând astfel să cunoască probele și să obțină o reîncadrare juridică favorabilă. În fața instanței, a negat toate acuzațiile, susținând că nu a pretins niciodată bani și că pacienții i-ar fi adus, de bunăvoie, „mici atenții”.

Pandurul: Afaceri dintr-o comună din Gorj, cu muncitori din Nepal. Primar: Sătenii nu vor să lucreze pe bani puțini. Mai mulți cetățeni străini ajută micile afaceri dintr-o comună din Gorj să reziste pe piață. Pentru că nu au găsit forță de muncă la sat, agenții economici locali din comuna Urdari au apelat la serviciile nepalezilor, care sunt dispuși să muncească și pe salariu minim pe economie și asta în timp ce localnicii sunt învățați cu salariile mari din minerit, iar pe bani puțini nu sunt dispuși să miște un pai. „Avem în comună 10 străini, sunt din Nepal din câte am înțeles și lucrează la agenții economici de la noi din comună. O parte lucrează la producerea fardurilor de beton și alții la un atelier de lemne, afacerile locale la care sătenii nu au vrut să muncească pe salarii mici. Nepalezii muncesc în schimb pe salarii minime, iar angajatorii le oferă cazare și mâncare. Banii pe care îi câștigă îi trimit acasă, în Nepal, unde au familii”, a declarat primarul Mihai Calotă.