România va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034, a anunţat Comisia Europeană. Primele candidaturi ar urma să fie depuse în toamna lui 2028, finalistele vor fi cunoscute în 2029, iar oraşul desemnat va avea cinci ani pentru pregătirea programului din 2034.

România are o experienţă apreciabilă în domeniu: Sibiu a purtat titlul în 2007, alături de Luxemburg, iar Timişoara l-a dus mai departe în 2023, alături de Veszprém şi Elefsina. Ambele experienţe au arătat ce poate lăsa în urmă un astfel de proiect: infrastructură culturală, reţele europene, proiecte noi şi oameni care au învăţat să construiască programe culturale la scară europeană. 

Pentru 2034, noul cadru propus de Comisia Europeană schimbă perspectiva asupra titlului, anunţă Ministerul Culturii. 

Capitala Europeană a Culturii nu va mai fi privită doar ca un program concentrat într-un singur an, ci ca un angajament pe termen lung, cu rezultate care vor fi evaluate şi după anul titlului. De respectarea angajamentelor asumate va depinde şi acordarea Premiului „Melina Mercouri”, numit după ministrul grec al Culturii care a propus programul în 1985.

Candidatura va deveni mai simplă, criteriile se reduc de la şase la patru seturi, iar oraşele vor putea forma mai uşor candidaturi comune, inclusiv transfrontaliere. Tinerii şi societatea civilă vor avea, de asemenea, un rol mai important.

Oraşele care investesc timp, energie şi idei într-o candidatură trebuie să poată păstra ceva din această muncă, chiar dacă nu câştigă titlul. De aceea, analizăm un mecanism prin care programele dezvoltate pentru candidatură, cel puţin de oraşele finaliste, să poată fi implementate parţial şi după competiţie. Experienţa Cluj-Napoca arată că acest lucru este posibil. Proiecte dezvoltate în cadrul candidaturii pentru titlul din 2021 au continuat să prindă viaţă şi după încheierea competiţiei.

„Avem în pregătire Strategia Naţională a Culturii 2027-2034, perioada competiţiei pentru Capitala Europeană a Culturii 2034. Cele două trebuie să se susţină reciproc: oraşele candidate au nevoie de un cadru naţional coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică: participare culturală, spaţii de proximitate, proiecte intergeneraţionale, comunităţi mai reziliente. Viitoarea Capitală Europeană a Culturii poate dobândi astfel o valoare adăugată, devenind un proiect-far”, a declarat ministrul Culturii, Demeter András István.