Pe fondul situației delicate din sistemul energetic, care ar putea avea repercusiuni destul de rele și în sezonul rece, Guvernul României nu va închide câteva capacități de producție de energie pe bază de cărbune, așa cum își asumase prin PNRR. Va pierde bani, dar speră să fie cât mai puțini, arată economica.net.

Ministerul Energiei urmează să transmită Comisiei Europene că, pe fondul situației dificile prin care trece sistemul energetic acum, dar și a lipsei de capacități pentru a trece peste iarna următoare fără riscuri, nu va mai închide o parte din grupurile pe cărbune care erau programate pentru a fi închise la finalul lunii august, ca urmare a jalonului 119 A din ultima formă a PNRR.

Mai concret, potrivit unor surse apropiate situației nu vor mai fi închise, la 31 august, un grup de 330 MW de la Turceni și cele două grupuri pe cărbune de la Craiova, care au împreună 300 MW, așa cum era asumat prin PNRR (cifrele sunt pentru puterea instalată, cea disponibilă este mai mică). Va fi închisă, însă, CET Govora (100 MW putere instalată), pentru că acolo există alternative.

Nu se știe, deocamdată, pentru cât timp va fi solicitată amânarea închiderii.

În luna martie, a fost închis definitiv grupul 4 al Termocentralei Turceni, de 285 MW, prin ridicarea licenței la cererea CE Oltenia, pentru ca România să nu rateze un jalon din PNRR. Astfel, la Turceni mai este operațional acum un singur grup. Au fost 8, în total.

La cealaltă centrală mare a CE Oltenia care mai este în funcțiune, Rovinari, mai sunt în funcțiune 3 grupuri energetice de 330 MW.

Centrala Ișalnița a CE Oltenia a fost închisă complet. Centrala de la Craiova are licența redusă la 130 MW și este în insolvență.

Anul trecut, Transelectrica a solicitat un studiu de adecvanță referitor la scenariile de funcționare a sistemului energetic național, iar el a fost trimis Bruxelles-ului ca justificare pentru a mai păstra din grupurile pe cărbune încă un an, cel puțin.

În scenariul de bază al studiului, în care anul viitor se închid aproape toate grupurile mari pe cărbune, centrala nouă de la Mintia nu este gata, o unitate de la Cernavodă va fi închisă pentru retubare, sistemul energetic românesc nu mai poate funcționa în condiții de siguranță în majoritatea scenariilor de risc previzibile, se arată în acel studiu.

Situația reală, din teren, a SEN este destul de complicată. Astfel, sunt semnale clare că termocentrala de la Mintia nu poate funcționa în această iarnă la capacitatea prognozată, de 1.000 MW, din cei 1.700 din proiect. Iar centrala nouă de la Iernut, de 430 MW, va funcționa doar în teste. Alte proiecte de grupuri noi pe gaze – cum ar fi cele ale Elcen sau viitoarele centrale realizate de CEO cu Tinmar/Alro au termene de realizare mult mai îndepărtate, iar unele ar putea să nu mai fie făcute niciodată.

În plus, situația nou apărută, în care centralele hidro sunt afectate de secetă și de debitul mic al Dunării iar centrala de la Cernavodă merge cu un singur reactor din cele două – și acesta poate fi oprit oricând dacă debitul nu crește – va avea efecte inclusiv pe viitor – sistemul energetic va intra în iarnă cu rezerva din lacurile de acumulare semnificativ sub cea anii trecuți pentru că apa din lacuri este folosită acum pentru a acoperi vârful de consum.

De altfel, România a trimis alertă timpurie Comisiei Europene și statelor membre din cauza situației dificile din energie încă de săptămâna trecută.

Câți bani se pot pierde

Desigur, Ministerul Energiei se așteaptă la pierderi de fonduri din componenta de grant a PNRR. Tot jalonul referitor la decarbonare este de 771 de milioane de euro, deci am putea pierde toți acești bani pentru că vom păstra acele grupuri care trebuia închise. Totuși, guvernul are semnale că Bruxelles-ul ar fi mai îngăduitor.

„Comisia a indicat faptul că intenționează să analizeze măsura în care poate lua în considerare întregul progres realizat de România în implementarea măsurii de reformă prin tot setul aferent de jaloane. Dezangajarea ar fi în acest caz substanțial mai redusă decât dacă jalonul 119 a ar fi evaluat ca un element de sine stătător, respectiv penalitatea ar fi calculată după cum urmează: (3780 MW – 610 MW = 3170 MW îndepliniți; 3170/3780 = 83% grad îndeplinire; penalitatea ar reprezenta 17% din 771 milioane euro, respectiv 124,4 milioane euro)”, se arată într-un document văzut de economica.net.

Problema este însă legea nouă, promovată de PSD și votată, dar care nu a fost încă promulgată de președinte, iar Nicușor Dan a spus că ar putea să o trimită la reexaminare. Potrivit legii respective, ar urma să nu se mai închidă nicio unitate pe cărbune până nu va apărea o capacitate alternativă.

Nu era neapărat nevoie de ea, pentru că, după închiderile de acum, următoarele grupuri pe cărbune ar fi urmat să fie închise la final de 2029, și până atunci cu siguranță intră în funcțiune noi capacități pe gaze de o putere cel puțin echivalentă.

Legea adoptată afectează, însă, deja angajamentele deja asumate în trecut de România prin legi adoptate în urma cărora jaloane anterioare din PNRR (celebrul jalon 114) au fost considerate îndeplinite. Ca atare, România ar putea pierde 1 miliard de euro pentru că va fi afectat caracterul ireversibil al țintelor și jaloanelor deja îndeplinite (și plătite) dacă totuși legea apare așa în Monitorul Oficial.