Guvernul a instituit starea de alertă la nivel național pentru luna august, după ce seceta extremă și scăderea debitului Dunării au redus producția de energie electrică și au pus în pericol funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă. Măsura nu înseamnă că românii vor rămâne automat fără curent și nici că sunt introduse imediat restricții obligatorii. Ea permite, însă, autorităților să mobilizeze mai rapid resurse, să facă lucrări de urgență, să grăbească intrarea în sistem a unor noi capacități și să negocieze sprijin energetic din exterior.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat, vineri, că starea de alertă va fi valabilă pe parcursul lunii august, într-un moment în care debitul Dunării a coborât la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, față de valori normale de peste 4.000 de metri cubi pe secundă în această perioadă. Prognozele indică posibilitatea unei noi scăderi, spre 1.500 de metri cubi pe secundă.
Nivelul apei a devenit critic în zona din care centrala nucleară de la Cernavodă își asigură apa necesară răcirii instalațiilor. Unitatea 1 a fost deja oprită controlat, pentru protejarea pompelor și a echipamentelor, iar Unitatea 2 rămâne conectată la Sistemul Energetic Național atât timp cât parametrii Dunării permit funcționarea în deplină siguranță.
Starea de alertă este un regim administrativ temporar folosit atunci când amploarea și evoluția unei situații de urgență impun un răspuns mai puternic și mai bine coordonat din partea statului.
Legislația prevede că măsura poate fi instituită pentru cel mult 30 de zile și poate fi prelungită dacă factorii de risc se mențin. Sunt analizate amploarea și intensitatea crizei, viteza cu care aceasta evoluează, capacitatea autorităților de a răspunde și existența infrastructurii necesare pentru gestionarea situației.
Starea de alertă nu este același lucru cu starea de urgență prevăzută de Constituție. Nu presupune automat restrângerea circulației, închiderea unor activități, limitarea deplasărilor sau măsuri asemănătoare celor aplicate în timpul pandemiei.
De asemenea, declararea stării de alertă nu înseamnă, prin ea însăși, raționalizarea energiei electrice. Orice restricție obligatorie ar trebui stabilită separat, prin măsuri explicite, justificate și proporționale cu gravitatea situației.
În actuala criză, rolul principal al stării de alertă este de a permite coordonarea rapidă a instituțiilor din energie, transporturi, gospodărirea apelor și situații de urgență.
De ce orele 20:00-23:00 sunt cele mai dificile
Problema României nu este aceeași pe întreaga durată a zilei. În timpul zilei, producția fotovoltaică este ridicată, iar România poate ajunge chiar să exporte energie. Situația se schimbă rapid după apus, când producția solară dispare, în timp ce consumul populației rămâne mare.
Intervalul critic este 20:00-23:00. Atunci sunt folosite intens aparatele de aer condiționat, electrocasnicele și iluminatul, iar industria încă are un consum important.
România importa deja aproximativ 1.700 MW în orele de seară, la un consum de peste 7.000 MW. Dacă și Unitatea 2 de la Cernavodă ar fi oprită, necesarul de import ar putea depăși 2.500 MW.
Rețeaua românească are o capacitate tehnică de schimb transfrontalier de aproximativ 4.000 MW, ceea ce înseamnă că există încă spațiu pentru importuri. Capacitatea tehnică nu garantează, însă, că energia va fi disponibilă în orice moment și la orice preț, mai ales când seceta și canicula afectează simultan mai multe țări din regiune.
Guvernul cere reducerea voluntară a consumului
Premierul a cerut populației, companiilor și instituțiilor publice să-și reducă voluntar consumul de energie în orele de seară. Pentru populație, acest lucru poate însemna amânarea folosirii mașinii de spălat, a boilerului electric sau a altor aparate mari după ora 23:00 și evitarea utilizării simultane a mai multor consumatori puternici.
În cazul industriei, autoritățile vor discuta decalarea unor procese de producție în afara orelor de vârf. Ministerul Energiei a precizat că obiectivul este reducerea presiunii asupra sistemului și asigurarea cu prioritate a energiei pentru populație și serviciile esențiale.
Deocamdată, reducerea solicitată este voluntară. Premierul a precizat că autoritățile nu au decis în această etapă raționalizarea consumului pentru marii consumatori industriali.
