Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), instituția creată pentru a reforma guvernanța companiilor de stat și pentru a îndeplini unul dintre jaloanele asumate de România în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), afișează unele dintre cele mai ridicate salarii din administrația publică centrală.
Potrivit nomenclatorului salariilor de bază aferent anului 2026, analizat de ziare.com, președintele AMEPIP beneficiază de un salariu de bază brut de 44.955 de lei pe lună, în timp ce fiecare dintre cei doi vicepreședinți are un salariu brut de 42.525 de lei pe lună.
Din conducerea instituției fac parte: președinte – Anișoara Ulcelușe, vicepreședinte – Nicolae-Bogdan-Codruț Stănescu, vicepreședinte – Oana-Mihaela Petrescu, secretar general – Kinga Krisztina Kozma.
Și funcțiile de conducere din aparatul propriu sunt remunerate la niveluri ridicate. Secretarul general are un salariu de bază brut de 32.634 de lei, directorul – 28.821 de lei, iar șeful de serviciu – 26.276 de lei.
În cadrul funcțiilor de execuție, salariile ajung până la 21.773 de lei brut pentru un consilier superior cu atribuții de control financiar preventiv (CFP), la care se poate adăuga sporul pentru condiții vătămătoare de 300 de lei, iar în anumite situații și sporul pentru titlul de doctor de 500 de lei.
Instituție creată pentru reforma companiilor de stat
AMEPIP are, în acte, rolul de a stabili politica de guvernanță corporativă pentru întreprinderile publice, de a coordona, monitoriza și evalua performanța companiilor de stat și de a aviza indicatorii-cheie de performanță ai acestora. Practic, agenția supraveghează modul în care sunt administrate societățile la care statul este acționar și urmărește profesionalizarea managementului acestora.
În spațiul public, AMEPIP a fost supranumită „super-agenția companiilor de stat”, întrucât înființarea și operaționalizarea sa au reprezentat un jalon important pentru deblocarea unor fonduri europene din PNRR. Reforma guvernanței corporative a întreprinderilor publice a fost una dintre condițiile asumate de România în relația cu Comisia Europeană.
