Tribunalul București a publicat motivarea deciziei prin care a suspendat 4 hotărâri ale Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie și alte 13 decizii luate pe 23 iunie de către Biroul Permanent Național, prin care tot atâția președinți de filiale județene și-au pierdut aceste calități. Instanța precizează că decizia de suspendare a conducerii lui Ilie Bolojan nu este una definitivă, dar măsura a fost obligatorie pentru a preveni „consecințe juridice iminente” în interiorul partidului.
Principalul argument vizează faptul că procedura de convocare a Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie „s-a realizat sub imperiul unui statut modificat al partidului, neaprobat și neînregistrat la Tribunalul București”.
Practic, susține Tribunalul București, convocarea Congresului trebuia să aibă loc conform Statului PNL din iulie 2025.
„Analizând prin comparație prevederile Statului Partidului Național Liberal ratificat cu ocazia Congresului din 12 iulie 2025 și înregistrat la Tribunalul București și cele ale proiectului de modificare aprobat prin Hotărârea Consiliului Național Extraordinar nr. 02/2026 Tribunalul constată că, la nivelul aparenței de drept, între cele două variante ale Statutului se regăsesc diferențe ce țin de procedura de depunere a candidaturilor, desfășurarea alegerilor și regimul sancționator al membrilor”, potrivit motivării instanței.
Instanța arată că nu a discutat toate aspectele ridicate de tabăra Thuma, pentru că unele vor fi discutate la procesul de fond.
Practic, tabăra Thuma, atunci când a dat în judecată partidul, a deschis două procese separate: cel în care, printre altele, reclamă convocarea congresului, proces care încă nu s-a judecat, și cel în care a cerut de urgență suspendarea deciziilor congresului până în momentul în care se va finaliza judecarea primului proces.
„De principiu, fiind o procedură de judecată urgentă și specială, pe calea ordonanței nu se judecă fondul litigiului dintre părți și nu se urmărește rezolvarea acestuia. Mai mult, nu se poate reține nici măcar că îl anticipează din moment ce în această procedură doar se stabilește aparența de drept, ceea ce înseamnă că în procesul de fond, în temeiul unui probatoriu mult mai complex și a unor dezbateri ample, se poate ajunge la o soluție diferită de cea pronunțată în ordonanța președințială”, se mai arată în motivare, potrivit Adevărul.
Instanța mai reține că pentru membrii taberei Thuma, care, în urma Congresului PNL din 21 iunie, și-au pierdut funcțiile de conducere din partid sau funcțiile din filiale și urmau să fie dați afară, există „consecințe juridice și iminente”.
În această situație se regăseau Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Alina Gorghiu, Hubert Thuma și Lucian Bode.
Astfel, judecătorul subliniază că „reclamanții (n.r. cei din tabăra Thuma) urmăresc împiedicarea consolidării unor efecte produse aparent cu încălcarea Statutului, pentru împiedicarea unor pagube iminente și greu de reparat”.
„Tribunalul consideră că finalizarea procedurii de excludere a reclamanților, aflată în curs, ar produce un efect ireversibil în plan faptic având în vedere că pierderea calității de membru al partidului și, odată cu ea, a funcțiilor de conducere și a apartenenței la grupurile parlamentare ar afecta însuși statutul juridic, politic și moral al reclamanților prin pierderea exercițiului drepturilor statutare și posibilitatea de a participa la viața internă a partidului”, se mai arată în motivarea citată.
Judecătorul subliniază, practic, că decizia pe care a adoptat-o, de a suspenda deciziile luate de PNL la Congresul din 21 iunie „împiedică producerea unor consecințe susceptibile să golească de efecte hotărârea ce va fi pronunțată în acțiunea în anulare”.
„Caracterul vremelnic nu este înlăturat de împrejurarea că măsura vizează o situație de fapt deja constituită, respectiv noua conducere și noul Statut, întrucât suspendarea provizorie nu desființează această stare, ci doar îi suspendă efectele pentru o perioadă determinată, până la soluționarea fondului, urmând ca, în funcție de soluția pronunțată, efectele să înceteze definitiv prin anulare sau să își producă din nou efectele juridice”, mai arată judecătorul de la Tribunalul București.
