România va fi, cu siguranţă, cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană (UE), dar asta vine şi cu nişte obligaţii foarte mari, a declarat, marţi, la un eveniment de specialitate, vicepreşedinte al Autorității Naţionale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), Ionuţ-Sorin Banciu, transmite Agerpres.

„Uniunea Europeană pare să ridice piciorul de pe acceleraţia către tranziţia «verde», însă ţintele au rămas acolo şi de curând, deşi poate multă lume se aştepta ca Europa să vireze cumva şi să nu-şi mai asume ambiţiile climatice pe care le ştim cu toţii, a aprobat ţinta pentru 2040. Deci, traseul pe care Uniunea Europeană îl propune, inclusiv din perspectiva competitivităţii, este decarbonizare şi energie regenerabilă. Aici, România are, într-adevăr, o poziţie privilegiată, pentru că avem un mix energetic echilibrat şi, cel mai important, ne-am asumat la cel mai înalt nivel politic că tranziţia se va face prin gaz. Avem aceste resurse care curând vor intra pe piaţa Uniunii”, a declarat Ionuț-Sorin Banciu.

Ce obligații aduce statutul de lider al UE în producția de gaze pentru companiile din România

În acest context, vicepreședintele ANRMPSG a subliniat faptul că România va fi cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, însă acest statut vine și cu obligații pe care țara trebuie să le îndeplinească.

„România, cu siguranţă, va fi cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, dar asta vine şi cu nişte obligaţii foarte mari, pentru că, discutând de această ţintă de stocare geologică a dioxidului de carbon, mecanismul prin care s-au atribuit ţinte a fost legat de producţia de petrol şi gaze din 2022-2023. Şi aici am fost într-o situaţie, să spunem puţin dedicată, în sensul că România având a doua cea mai mare producţie de petrol şi gaze, în această perioadă, ţintele de stocare au venit pe măsură şi nu sunt nişte ţinte atribuite României, ci companiilor de petrol şi gaze”, a continuat Ionuț-Sorin Banciu.

Reglementări stricte pentru sectorul de petrol și gaze: Guvernul pregătește noi OUG-uri

Potrivit specialistului, la ora actuală, instituţia pe care o reprezintă colaborează la elaborarea a două Ordonanţe de Urgenţă (OUG), una fiind axată pe implementarea Regulamentului pe metan.

„Aşteptăm şi noi, ca mulţi alţii, un Guvern stabil, cu puteri depline, să putem continua discuţiile care au început. Nu s-au finalizat nişte decizii destul de greu de luat, pentru că dincolo de ţintele foarte mari, care presupun investiţii foarte mari, sancţiunile ar trebui să fie proporţionale, disuasive, aşa cum spune Regulamentul. Şi aici interpretarea e diferită, depinde de ce actori întrebaţi ce facem în momentul acesta pe acest subiect”, a declarat vicepreședintele Autorității Naţionale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG).

Proiecte cu fonduri europene pentru stocarea geologică a CO2 în România

De asemenea, acesta a făcut și câteva precizări despre mai multe acte normative.

„Avem acte normative de reglementare în domeniul stocării geologice a dioxidului de carbon. Avem un prim proiect care a primit finanţare de la Fondul de Inovare, un alt proiect care a primit această etichetă STEP de la Comisia Europeană şi nişte iniţiative ale unor companii care îşi doresc să exploreze subsolul pentru a evidenţia şi a clarifica potenţialul real de stocare biologică a dioxidul de carbon. Simplu spus, vom folosi zăcăminte epuizate din onshore în primă fază, dar ne gândim şi la offshore sau acvifere saline pentru a putea stoca dioxid de carbon”, a menţionat Ionuţ-Sorin Banciu, transmite Agerpres.

Acesta a amintit câteva proiecte similare care deja sunt implementate în Marea Nordului, în Norvegia, Danemarca, Marea Britanie şi Ţările de Jos.

Specialişti în energie participă, marţi, la cea de-a VI-a ediţie a Future Energy Europe Summit (FEES), eveniment ce îşi propune să vină cu soluţii pentru dezvoltarea industriei şi să prezinte ce capacităţi energetice vor fi modernizate şi ce capacităţi noi de producţie vor fi construite.

România urmează să devină cel mai mare producător de gaze din UE în contextul mega-proiectului Neptun Deep din Marea Neagră care se află în plină dezvoltare, cu primele livrări programate pentru 2027, dar și altor investițiilor majore în capacități de producție bazate pe gaz.

Un alt proiect în acest sens este centrală de la Mintia — un proiect gigant de peste un miliard de euro, aflat în plin proces de punere în funcțiune, care va deveni cea mai mare centrală de acest tip din Europa și un pilon esențial pentru stabilitatea sistemului energetic național.