Călătorii, care ajung în gara din municipiul Petroșani, sunt îndemnați să-și petreacă timpul până la sosirea trenului răsfoind o carte din biblioteca situată în sala de așteptare sau parcurgând o lecție de istorie și cultură, pe care o regăsesc pe 26 de panouri luminoase amplasate pe stâlpii ce mărginesc peronul stației de cale ferată, arată un reportaj realizat de Agerpres.

Fondul de carte al bibliotecii numără circa 3.500 de volume, din diferite domenii, toate fiind asigurate din colecția proprie a șefului de gară, Dorel Șchiopu, sau din donații făcute de oameni care s-au arătat impresionați de această idee.

În aceste zile, șeful gării din Petroșani pregătește o nouă expoziție în care 26 de panouri luminoase vor marca împlinirea a 150 de ani de la nașterea marelui sculptor Constantin Brâncuși. Cea mai importantă parte a expoziției este dedicată Coloanei Infinitului, iar motivul are legătură cu Valea Jiului și Petroșaniul.

”Foarte mulți oameni nu știu că această celebră minune a lui Brâncuși, Coloana Infinitului, a fost construită la Petroșani. Expoziția va scoate în evidență acest lucru. Prin această expoziție, ne înclinăm și noi în fața genului lui Brâncuși, așa cum maestrul merită cu prisosință”, a declarat Dorel Șchiopu.

Expoziția va fi inaugurată pe 18 februarie seara, pentru a marca astfel ziua de naștere a marelui artist Constantin Brâncuși – 19 februarie 1876.

În sala de așteptare de la clasa a II-a e cald, liniște și curățenie. Călătorii intră zgribuliți de frigul care își mai face încă de cap pe afară, o situație normală pentru că ne confruntăm cu o iarnă la poalele Parângului. Își lasă bagajele lângă scaunele roșii din plastic, se uită pe mersul trenurilor și, după ce se mai liniștesc, observă mai multe rafturi pline de cărți, într-un colț al încăperii. Sunt cam 200 de volume, care se schimbă periodic sau sunt completate cu altele din colecția bibliotecii.

”Puteți să le folosiți gratuit, chiar le puteți lua acasă, cu condiția ca după ce le citiți să le aduceți înapoi sau, dacă vreți să le păstrați, să aduceți altă carte în schimb”, îi îndeamnă șeful stației pe cititorii de ocazie.

Nici nu e nevoie să insiste, pentru că unii călători au deja în mână un volum – și sunt destule- semnat de clasici ai literaturii române și universale. Sunt colecții întregi ale unor edituri cunoscute și extrem de căutate înainte de 1989, atunci când o carte bună se putea cumpăra doar cu anumite condiții.

”Am înființat biblioteca în urmă cu trei ani, de Ziua Culturii Naționale. M-am gândit că trebuie să facem ceva și m-am gândit că acesta este modul prin care putem sărbători acest eveniment. Este o formă de mai bine, de frumos, poate și o formă de respect față de călătorii care trec prin gara noastră. Am început cu o mie de volume pe care le-am donat eu. Ideea a prins foarte bine și au fost foarte mulți donatori care au contribuit la această bibliotecă. Acum avem un fond de peste 3.500 de volume în rezervă. Avem și un rulaj foarte frumos: cam la două săptămâni, este nevoie să înlocuim cam 50 de volume”, spune Dorel Șchiopu.

”Este o bibliotecă liberă, oricine poate să ia o carte, să o aducă înapoi sau să aducă alta în loc. Și avem un regulament care prevede că poți să iei o carte, să nu o mai aduci înapoi, dar cu condiția că trebuie să o citești”, adaugă Șchiopu, continuând zâmbind că, altfel, vei avea parte de ”jurăminte și afurisenii”, așa cum scrie la regulamentul afișat pe unul dintre pereții sălii de așteptare.

”Este de admirat ideea acestei biblioteci și felul în care se prezintă această gară. Mi se pare o idee foarte bună pentru că atunci când trebuie să aștepți un tren poți retrăi bucuria de a răsfoi o carte. E altceva față de telefon, pe care îl poți folosi tot timpul”, a spus o doamnă care aștepta un tren spre București.

Călătorii sunt încântați de faptul că gara din Petroșani oferă o altă experiență decât cele cu care sunt obișnuiți. Aceasta pentru că, înainte de a intra în sala cu bibliotecă, oamenii sunt întâmpinați de un alt fel de peron al gării, care se prezintă ca o expoziție de istorie ilustrată, cu accent pe contribuția avută de unele personalități locale.

”Eu cred că suntem datori față de cei care au fost înaintea noastră. Noi trăim astăzi libertăți și drepturi pe care alții înaintea noastră n-au îndrăznit nici măcar să și le imagineze. Iar dacă trăim aceste drepturi, cred că ține de condiția noastră umană ca pentru cei care au fost înaintea noastră să aducem măcar un gând bun, o lumânare și un semn de recunoștință. Să aducem măcar atât în schimb. Și tot ce vedeți aici se înscrie în această intenție”, explică Dorel Șchiopu.

Istoria, geografia și cultura locală, precum și personalitățile care le reprezintă, sunt lucruri importante, susține acesta.

”După părerea mea, studiul istoriei locale, a geografiei locale, a personalităților locale ar trebui să fie obligatorii la școală. Valea Jiului are o tradiție culturală foarte serioasă. Este Valea Jiului de unde a plecat cunoscutul doctor Pius Brânzeu – cel care dă numele spitalului județean din Timișoara, este locul de unde a plecat Ion D. Sârbu, cel care l-a inspirat pe Marin Preda când a scris ‘Cel mai iubit dintre pământeni’. Tot din Valea Jiului au plecat actorii Ana Colda și Șerban Ionescu, chiar și poetul George Țărnea a trecut pe aici. Aici avem un teatru foarte bun, sunt organizate spectacole de folk, de poezie. Este o viață culturală foarte serioasă în Valea Jiului și poate că biblioteca aceasta se vrea un strop în acest peisaj”, a conchis Dorel Șchiopu.