Două subiecte au ținut, săptămâna aceasta, capul de afiș al discursului public când vine vorba despre energie, unul fiind posibilitatea ca România să aibă parte de un blackout de tipul celui petrecut în Spania în această vară, iar celălalt faptul că România ar plăti aproape cea mai scumpă energie din lume, după cum s-a exprimat ministrul de resort Bogdan Ivan.

Acest „aproape” s-a transformat însă, treptat, „în cea mai scumpă energie din lume”, pe principiul telefonului fără fir, arată ziare.com. Cât despre blackout, întrebat dacă există totuşi vreun risc din acest punct de vedere în această iarnă, ministrul Bogdan Ivan a explicat că „în mod normal, termenul de blackout apare într-o situaţie de deficit excesiv de energie sau într-o situaţie în care avem o necorelare în reţeaua energetică”.

„Riscul, conform unui studiu de 6.000 de pagini, un studiu independent după metodologie europeană, ar apărea doar în situaţia în care, în anumite condiţii meteo, în cursul iernii, România nu ar dispune de energia produsă de acele grupuri de la Complexul Energetic Oltenia. Şi atunci, unul dintre potenţialele scenarii, în anumite condiţii, ar fi să ajungem în acea situaţie. Simt nevoia să fac această precizare pentru că am văzut foarte multe interpretări, preluări trunchiate din declaraţiile pe care le-am făcut, în care unii anunţau breaking news-uri şi blackout iminent: există, conform specialiştilor, un risc, în situaţia în care nu vom avea în continuare producţie de energie pe piaţa de echilibrare, în special cea de cărbune, în cursul acestei ierni”, a precizat ministrul Energiei.

Premierul Ilie Bolojan, pe de altă parte, întrebat despre un risc de blackout în România a declarat faptul că nu ar trebui să avem o astfel de situaţie, din moment ce există capacităţile de producţie pentru cea mai mare parte a perioadei, iar în orele de subproducţie, conform acestuia, vom achiziţiona de pe pieţele externe.

Subiectul a fost comentat de asemenea și de fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, care respinge iminența unei astfel de situații.

„Ştiţi că a fost o temă care a apărut constant în ultimii ani, în contextul unor campanii de dezinformare, că România e în prag de blackout, că va fi blackout ba de Paşte, ba de alegeri. Ţin minte, ultima dată se vehicula faptul că se vor anula alegerile pentru că va fi un mare blackout în România. Tot felul de tâmpenii. În general, nu-mi place să comentez tâmpeniile, dar am descoperit faptul că dacă nu le comentezi şi le laşi să aibă viaţa lor proprie, din păcate, în lumea de azi în care TikTok şi alte reţele sunt extrem de prezente în vieţile multora, ele devin un fel de adevăr. Domnul Ivan are toate argumentele şi sper că nimeni n-a vorbit de un blackout iminent în România. Nu se pune această problemă”, a declarat Sebastian Burduja

Cu privire la primul scenariu însă, preşedintele Asociaţiei Prosumatorilor şi Comunităţilor de Energie (APCE), Dan Pîrşan, a explicat, pentru ziare.com faptul că, după părerea sa, un astfel de blackout poate avea loc doar în condiții de cataclism sau, mai bine spus, în condiții speciale de climă.

Cu alte cuvinte, a arătat acesta, ar fi vorba pe de o parte despre ninsori abundente coroborate cu temperaturi foarte scăzute, care ar genera o cerere de consum casnic foarte mare, sau, într-un alt scenariu, ninsori atât de abundente încât eolianul, dar mai ales fotovoltaicul să nu poată să ajute.

„Un blackout, din punctul nostru de vedere, al prosumatorilor, este puțin probabil, doar în condiții climatice adverse. Vorbim despre 3-4 zile la rând de nori joși, lipsă de radiație solară etc., în care inclusiv prosumatorii cu baterii, în a treia zi, alții poate chiar din a doua, ar trebui să cumpere energie. Dar astea sunt situații rare, uitându-ne pe graficele de producție ale prosumatorilor, vedem că acestea sunt situații excepționale, dar situațiile excepționale ar putea genera o penurie de producție de energie care să genereze un eventual blackout. În rest, cred că ne jucăm cu vorbele”, arată Dan Pîrșan.

Acesta nu exclude însă și varianta unor greve, în contextul cunoscut al conflictelor periodice dintre autorități și consumatori, iar într-un astfel de caz, arată Dan Pîrșan, „dacă prosumatorii își pun mintea și opresc injecția o săptămână, eu nu știu de unde cumpără energia asta traderii”.

„Prosumatorii au deja capacități instalate cât 4 reactoare de la Cernavodă și gândiți-vă că o parte este consumul nostru, dar cealaltă este injecție în rețea, din punctul meu de vedere cel puțin două reactoare”, explică specialistul.

Dar, încă odată, subliniază acesta, vorbim despre situații excepționale, numai în acestea România fiind vulnerabilă.

Cât despre declarația ministrului de resort conform căreia România ar plăti „aproape” cea mai scumpă energie din lume, Dan Pîrșan crede că este un război invizibil a două autorități, respectiv Ministerul Energiei și ANRE, care lansează, din punctul de vedere al asociației pe care o conduce, niște fumigene.

Acesta a comentat de asemenea afirmația ministrului de resort, Bogdan Ivan, în legătură cu faptul că România „aproape” ar plăti cea mai scumpă energie din lume, afirmație pe care o consideră deplasată, dar s-a referit de asemenea și la afirmațiile președintelui ANRE, George Niculescu, pe subiect.

„Domnul președinte ANRE s-a exprimat că de ce nu ne referim la energia din Chile, la energia din Mexic și că într-adevăr e deplasată exprimarea cu cea mai scumpă energie din lume. Eu l-aș trimite, însă, în Canada, unde în provincia de vest, British Columbia, energia, obținută hidro în proporție de 95%, este vândută canadienilor și firmelor din Canada cu 45 de cenți pe kilowat-oră, adusă acasă, cum s-ar spune. Deci, cum se face că aceeași energie hidro transportată într-o regiune de patru ori mai mare decât România ajunge la canadieni la acest preț, nesubvenționată, atenție, cu taxe, cu tarife, cu transport etc., iar în România energia la Hidroeclectrica este de „n” ori mai scumpă la poarta hidrocentralei”, a comentat Dan Pîrșan.

Pe de altă parte însă, acesta a confirmat că în urmă cu numai câteva zile, pe piața OPCOM (instituția care operează bursele de energie electrică și gaze naturale din România) România a avut cea mai scumpă energie din Europa, 122 de euro pe megawat-oră, atât timp cât în Franța a fost de 64.

Președintele APCE încheie într-o notă pesimistă, spunând că energia nu se va ieftini în România, iar prosumatorii sunt singura categorie socială care a găsit modalitatea de a reduce facturile la energie, iar cei mai norocoși dintre aceștia chiar să le elimine.