România are toate argumentele să ceară la Bruxelles prelungirea funcţionării centralelor pe cărbune, întrucât securitatea energetică este vitală şi nu se poate renunţa la grupurile pe cărbune fără a pune ceva în loc, a declarat, vineri, fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, consilier onorific al prim-ministrului şi membru în Comisia pentru Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor.

„Securitatea energetică este vitală. Este clar că nu putem renunţa la grupurile pe cărbune fără să punem ceva în loc. Şi, da, am fost la Bruxelles cred că de 10-15 ori, lăsând lucrurile într-un punct, aşteptând livrarea studiului de adecvanţă, care s-a început de peste un an de zile. (…) În baza acestui studiu este o discuţie extrem de fermă şi corectă cu reprezentanţii Comisiei Europene şi nu văd cum cineva de la Bruxelles şi-ar asuma răspunderea de a nu permite României să prelungească cu câţiva ani perioada din spatele acestor grupuri. România are toate argumentele să ceară această prelungire pentru că – şi, iarăşi, nu se spune suficient de mult public, public se spune doar atât: ‘nu s-a făcut nimic’. Nimic mai fals. Ştiţi foarte bine că, de exemplu, la Işalniţa, am avut licitaţii, la Craiova am avut licitaţii şi, din cauza creşterii explozive a preţului la turbinele pe gaz, peste 50% la nivel mondial, bugetul alocat acestor grupuri nu a mai ajuns şi nu au mai reprezentat licitaţii atractive pentru ofertanţi. Deci, securitate energetică şi asta înseamnă să negociam foarte bine cu Comisia până la capăt. Şi eu aş merge în fiecare săptămână, dacă e nevoie, la Bruxelles, pentru că mi se pare o miză mult prea importantă”, a susţinut acesta, la un eveniment de specialitate, relatează Agerpres.

Fostul ministru a transmis că trebuie continuitate în sectorul energiei, pentru că proiectele mari durează.

„În energie, proiectele mari durează 3, 5, poate 10 ani de zile, merită o continuitate, merită urmărite şi merită duse la îndeplinire, de la exploatarea de la Neptun Deep, până la termocentrala de la Paroşeni, Mintia şi alte proiecte pe care le avem în curs. Din punctul meu de vedere, unul dintre câştigurile anului trecut a fost Strategia Energetică Naţională. Poate nu-i perfectă, dar o avem şi ea setează nişte direcţii de care ar trebui să ne ţinem. Iarăşi, în spaţiul public, aud tot timpul ‘Domnule, nu avem viziune, nu ştim ce facem, nu s-a făcut nimic’. Nu cred că e corect. Şi a ne ţine de această viziune, de fapt, înseamnă să asigurăm continuarea acestor mari proiecte, inclusiv lucruri de tipul preluarea Azomureş de către Romgaz, deci a ne pregăti pentru 2027, când vom avea o producţie dublă la gaz şi trebuie să-i dăm valoare adăugată mare în economie. Deci continuitate”, a subliniat el.

Sebastian Burduja a explicat din nou situaţia în care se află grupurile pe cărbune.

„România şi-a asumat termenul de 2032 pentru închiderea cărbunelui. Nu vreau să-l comentez. Bun, rău, alte state au făcut mai bine, este istorie. Şi acesta este definit în Jalonul 114 din PNRR. care spune că în orizontul 2032, pe baza Legii decarbonizării, vom închide exploatările pe bază de cărbune. Ăsta a fost şi unul dintre argumentele în faţa Comisiei, că Jalonul 114 este considerat închis. Dar noi nu modificăm termenul de 2032. Deci, prelungirea necesară la Complexul Energetic Oltenia nu afectează termenul de 2032, care vizează, desigur, Paroşeniul, în acest moment, în baza Legii decarbonizării. În interiorul aceluiaşi termen şi fără a afecta limbajul şi de fapt, dacă vreţi, constrângerile din CID, din Council Implementing Decision, avem dreptul, ca stat membru, să ne facem paşii aşa cum considerăm de cuviinţă. Deci, din punctul meu de vedere, nu se poate discuta de o corecţie din partea Comisiei, atât timp cât România se ţine de termenul 2032”, a reiterat consilierul onorific al premierului.

În plus, în regulamentul PNRR, orice stat membru, pentru circumstanţe justificate, care nu ţin de respectivul stat membru, are dreptul să ceară ajustarea unor jaloane, a continuat el.

„Şi mă refer la Jalonul 119, care vizează închiderea, la 1 ianuarie, a grupurilor de la Complexul Energetic Oltenia, plus Craiova, plus Govora, că asta este în respectivul jalon. Şi am explicat şi am arătat cu date faptul că, în 2024, preţul la turbine a crescut, exact ce vă spuneam mai devreme, bugetul alocat pentru aceste investiţii n-a mai fost suficient, deci licitaţiile care s-au organizat în runde multiple nu au putut atrage ofertanţi. Asta nu e vina României, că la nivel global preţul la turbine a explodat. Şi aici cauzele probabil le ştiţi, în principal cererea de turbine pentru centrele de date, care reprezintă un fenomen la nivel global. Deci, încă o dată, România are tot dreptul din punct de vedere tehnic, juridic (…) să ceară aceste prelungiri şi să se bată pentru ele. Legat de ceea ce s-a făcut, eu mi-am început mandatul în iunie 2023. În primele luni, am reuşit să semnăm contractele de finanţare pentru Turceni şi, ulterior, până în februarie, pentru Işalniţa, unde probabil ştiţi că sunt proiecte în parteneriat (…) Mai repede de atât nu se puteau face lucrurile. Gândiţi-vă că s-au organizat licitaţii, durează 6 luni până la 8 luni, 9 luni, pentru a organiza licitaţiile. Licitaţiile n-au reuşit, repet, nu din cauze imputabile statului român. Cred că avem toate argumentele pentru a obţine această prelungire. Ştiu că, în luna noiembrie, sunt noi runde de licitaţii, după ce am reuşit să creştem bugetul, şi la Işalniţa, şi la Turceni şi să sperăm că vom avea ofertanţi, astfel încât aceste grupuri pe gaz să poată începe. Aceeaşi situaţie, şi la Craiova şi, cumva, şi la Govora, dar nu vreau să intru în prea multe detalii”, a transmis Burduja.

Sebastian Burduja a participat, vineri, la conferinţa anuală cu tema „Energie cu Responsabilitate”, ediţia a IX-a, organizată de publicaţia InvesTenergy. Evenimentul s-a desfăşurat sub patronajul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei.