Pentru a controla aglomerația și a proteja frumusețea naturală și patrimoniul cultural, specialiștii propun introducerea unei taxe de acces pe Transfăgărășan. Banii colectați ar urma să finanțeze parcări organizate, selecția comercianților și dezvoltarea unui turism autentic, reducând astfel impactul turismului de masă care, astăzi, afectează zona Bâlea Lac.
”Transfăgărășanul și Transalpina sunt două dintre elementele pe care le folosim în promovarea destinației noastre în mod recurent, atât național, cât și internațional. Problema din zona Bâlea Lac este o problemă legată de sistematizare și acces. Sunt foarte mulți turiști care merg în zona respectivă nu pentru a rămâne în zonă, ci pentru a vedea munții, riscându-și uneori sănătatea și chiar viața. Ceea ce avem nevoie în zona respectivă este să lucrăm mult mai îndeaproape cu Primăria Cîrțișoara pentru a încerca să imaginăm un plan, împreună cu județul Argeș, despre cum putem să ținem mai mult turiștii în zona respectivă și să nu fie doar un punct de tranzit. Pentru că vedem un tranzit atât de accentuat, este o presiune destul de mare pe destinația respectivă și calitatea experienței pe care o ai lasă de dorit. Este foarte mult trafic, este foarte multă poluare, sunt multe gunoaie”, a declarat pentru Turnul Sfatului, Alin Chipăilă, președintele Asociației Județene de Turism.
Reguli pentru a reașeza turismul de masă
Alin Chipăilă spune că ar trebui să existe o discuție amplă despre introducerea unei taxe pentru accesul pe celebrul drum.
”O re-sistematizare a zonei Bâlea Lac necesită niște fonduri importante, care deocamdată nu își găsesc linia de finanțare. Există un plan, există o atenție a autorităților locale și este unul dintre farurile de promovare. Este unul dintre cele mai surprinzătoare și frumoase drumuri montane, există peisaje idilice care au fost promovate atât în clipurile pe care le-am făcut împreună cu Charlie Ottley sau în alte campanii de promovare, naționale și internaționale. Pe lângă reputația pe care o are, sperăm să creștem și calitatea serviciilor și a experienței în zonă. Fiind vorba despre un drum național, aflat în proprietatea statului, trebuie studiate care sunt pârghiile legale pentru a impune o astfel de taxă. Cert este că în foarte multe destinații similare din Europa există un acces oarecum controlat, astfel încât să limitezi traficul, dar să ai și sursele financiare pentru investiții în zonă. Nu este exclus, dar trebuie văzute toate aspectele. La fel cum drumul respectiv are un regim special fiind deschis anumite luni pe an, același regim trebuie să vedem cum putem să-l aplicăm și din punct de vedere fiscal,” a mai detaliat Alin Chipăilă.
Ideea este preluată și întărită și de Ciprian Ștefan, director al Muzeului Astra din Sibiu și fost consilier al ministrului Culturii.
”Turismul acesta de masă, cum vedem la Bâlea Lac, trebuie reașezat. Când te duci pe Transfăgărășan ce vezi? O adunătură de tarabe! Nu-ți permite să mai oprești sau să repeți experiența. Cred că lucrurile acestea pot fi reglate la nivel național. Dacă ar intra odată în Codul Patrimoniului în Parlament, care este cam gata, acolo este definit foarte clar peisajul cultural. Ce ai voie și cum ai voie să faci. Dacă nu impui autorităților locale să gestioneze altfel peisajul acesta cultural, acolo se va transforma într-o zonă distrusă în curând. Acolo este o agresiune și presiune.Această presiune o simt și eu pe infrastructura Muzeului Astra. La anul vom avea o altă abordare pentru că trebuie să îngrijim mai mult patrimoniul. Revenind la Transfăgărășan, acolo este un haotism urban care trebuie reparat. Tot noi trebuie să educăm, pentru că reguli sunt. Mai departe trebuie să discutăm la nivel de ministere, pentru că este și zonă protejată, deci Ministerul Mediului ar trebui să aibă un cuvânt de zis, pe lângă Ministerul Culturii. Introducerea unei taxe poate că ar merita discutată. Da, ar putea fi o taxă, așa cum se practică peste tot. Vrem cu toții o țară ca afară, dar nici măcar nu o îngrijim pe aceasta pe care o avem. O taxă ar putea ajuta pentru dezvoltarea unei parcări civilizate, un mobilier adevărat locului, niște activități autentice. Am putea avea această discuție inclusiv cu operatorii care au activitate turistică în zonă,” a declarat Ciprian Ștefan.