Ministrula Mediului, Diana Buzoianu, susține că sunt necesare audituri la autoritățile care, pe componenta de Mediu, nu au reușit să atragă mai mult de jumătate din finanțările pentru proiectele derulate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

”Sunt zone în care au fost realizate țintele cu zero (pe proiectele de mediu din PNRR. n.r.). Este necesar, în perioada următoare, un audit în toate autoritățile care nu au reușit să atragă, din punctul meu de vedere, peste 50% din fonduri. Automat ar trebui să fie un audit făcut acolo. Noi mergem la aceste negocieri încercând să salvăm absolut tot ce se poate salva. Vă dau un exemplu pe zona de împăduriri: astăzi, sunt 9.000 de hectare realizate, iar penalitatea este de peste 150 de milioane dacă nu atingem ținta de 26.000 de hectare. Sunt 9.000 de hectare care au fost împădurite în patru sezoane de împăduriri. Noi mai avem două sezoane de împăduriri, dar vă garantez că ținta nu va fi mai mică de dublă față de ceea ce s-a împădurit până acum. Ambiția acestui minister este să salvăm și să facem tot ce este posibil să salvăm aceste investiții, dar este important să știm de unde pornim și de aici mergem la negocieri, la renegocieri, încercând să folosim fiecare euro care mai poate să fie folosit într-un an de zile. S-ar putea să fie probleme diferite, s-ar putea să fie o problemă de leadership, s-ar putea să fie o problemă de legislație, fiecare investiție de fapt și fiecare capitol de investiții trebuind să fie rezolvate”, a spus Buzoianu.

Potrivit ministrei, în cadrul autorităților cu probleme în realizarea investițiilor din PNRR trebuie constatat motivul blocajelor.

”Fiecare dintre autorități s-a confruntat cu alte tipuri de probleme. Trebuie să vedem acolo care au fost blocajele, mai ales în contextul în care am avut inundații în ultimii ani de zile. Știm deja cazurile care au fost deja în spațiul public atrase și discutate de ani de zile. Noi am avut o oportunitate uriașă, prin PNRR, să accesăm banii, să putem să protejăm românii de inundații, iar acolo nu există, din punctul meu de vedere, nicio scuză că timp de doi ani de zile nu au fost realizate aceste investiții. Mai departe de scuze, nu de asta avem nevoie. Noi avem nevoie de soluții. Va trebui să ne uităm la fiecare autoritate în parte și să rezolvăm parte din aceste probleme structurale. Din peste 400 km de apărare nu s-a reușit niciun kilometru. Este clar că este o problemă uriașă, din 13 baraje nu a fost realizat nici măcar unul. Concret, se vor pierde banii din fonduri europene, dar în același timp, Apele Române, anul acesta, a avut un buget mărit, de peste 55%. Degeaba mărim bugetele pe hârtie dacă autoritățile nu au capacitatea să acceseze acești bani. Răspunsul este că avem nevoie de niște măsuri concrete pe fiecare autoritate în parte, să ne dăm seama unde au fost blocajele, să rezolvăm problemele”, a afirmat Diana Buzoianu.

Datele prezentate de către șefa de la Mediu arată că, pe componenta managementului apei, există riscul unor sancțiuni la adresa României pentru nerealizarea completă a proiectelor cu fonduri din PNRR, cum ar fi pe Investiția 1 – extinderea sistemelor de apă și canalizare în aglomerările mai mari de 2.000 de locuitori (penalitate de maximum 284 de milioane de euro).

În același timp, la investițiile gestionate de Administrația Națională ‘Apele Române’ (ANAR) pentru infrastructura critică împotriva inundațiilor, din cele 13 baraje aflate în plan nu a fost realizat niciun kilometru, iar dintr-un total de 13 poldere există unul singur ‘în stadiu avansat fizic’.

În ceea ce privește Investiția 7, referitoare la extinderea rețelei naționale de observații în cadrul Sistemului Meteorologic Integrat Național, ar fi trebuit să fie achiziționate 300 de stații meteorologice automate și autonome de suprafață și o sută de stații agrometeorologice. ‘Pentru această investiție aveam la dispoziție 40 de milioane de euro. Astăzi nu există nicio stație meteorologică și nicio stație agrometeorologică care să fie implementată pentru acest indicator. Dacă nu ne atingem ținta să achiziționăm aceste stații, România riscă o penalitate de 142 de milioane de euro pentru țintele asumate’, a subliniat Buzoianu.

Pe segmentul pădurilor și protecția biodiversității, la Investiția 1 și 2 – împăduriri și reîmpăduriri, în momentul de față au fost recepționate, conform datelor de la minister, 8.900 de hectare dintr-un total de 26.000 de hectare, suprafață renegociată de la 56.000 de hectare.

”Practic, suntem în punctul în care avem doar aproximativ 9.000 de hectare realizate dintr-o sumă de 26.000 de hectare pentru neîndeplinirea țintelor. Pentru acest jalon avem 176 de milioane de euro penalitate”, a adăugat ministra de resort.

Referitor la sub-investiția privind capacitatea de producție a energiei din surse regenerabile, era în plan înființarea și operaționalizarea a cinci sisteme de producere a biogazului. Conform datelor oficiale, la ora actuală, sunt semnate cinci contracte pentru realizarea acestor sisteme.

De asemenea, pe zona de transformare digitală există o investiție care avea ca obiect principal digitalizarea în domeniul mediului, cu o alocare de 52 de milioane de euro, iar pentru instituirea și operaționalizarea sistemului de combatere a exploatărilor forestiere ilegale, bugetul este 46 de milioane, cu un progres fizic de 60%. În plus, progresul fizic pentru finalizarea digitalizării a 32 de servicii publice de mediu este de 75%.