Sabotorii: Guvernul pregătește „resetarea” sectorului energetic: restructurări, tăieri de cheltuieli și profesionalizarea conducerii companiilor de stat. Programul de guvernare anunță o reformă în domeniul energiei, cu un plan amplu de reorganizare a companiilor din portofoliul Ministerului Energiei. Documentul prevede reduceri de personal administrativ, tăieri de cheltuieli și măsuri ferme pentru profesionalizarea conducerii companiilor energetice aflate în dificultate. Potrivit programului, cheltuielile administrative, inclusiv cele cu personalul TESA și conducerea, vor fi reduse cu 20–30%. Vor fi eliminate cheltuielile de protocol și sponsorizările nejustificate, iar angajările „nespecificate” vor fi stopate. Printre măsurile majore anunțate se numără și fuziuni strategice, precum comasarea Electrocentrale Grup cu ELCEN și integrarea Institutului de Cercetare pentru Mine pe Lignit în Complexul Energetic Oltenia. Fiecare companie de stat va fi evaluată anual pe baza unui tablou de bord cu indicatori de performanță. Membrii consiliilor de administrație care nu îndeplinesc obiectivele vor putea fi revocați, iar bonusurile, primele de vacanță și alte beneficii considerate nejustificate vor fi eliminate.

Gorjeanul: La CE Oltenia profitul scade, dar salariile conducătorilor urcă! Sau, cum să conduci o companie pe minus cu venituri pe plus. În timp ce Complexul Energetic Oltenia (CEO) și-a înjumătățit cifra de afaceri, iar profitul e de trei ori mai mic, conducerea executivă pare să-și fi sigilat salariile într-un seif impenetrabil de… performanță personală. Pe scurt: compania pierde bani, dar directorii nu pierd niciun leu din fluturașul de salariu. Ba unii sunt chiar ,,reîncălziți” la post după pensionare, cu pensie și salariu la pachet — un fel de all-inclusive managerial. Cifrele vorbesc de la sine (și cam țipă): profit în scădere, venituri prăbușite, dar lefuri de lux pentru conducere. Nu contează că cifra de afaceri s-a înjumătățit în 2024 comparativ cu anul precedent, conducerea executivă încasează lunar între 14.000 și 18.500 de lei.

Gorjonline: Un gorjean e „în cărți” pentru un post de secretar de stat în Ministerul Energiei. Un specialist din domeniul energiei din județul Gorj este din nou în cărți pentru un post de conducere în Ministerul Energiei. Numele lui Andrei Maioreanu este din nou vehiculat. Noul ministru Bogdan Ivan intenționează să își facă o nouă echipă cu ajutorul căreia să abordeze problemele din sectorul energetic. Maioreanu are, însă, nevoie și de susținere politică atât de la nivel local, cât și de la nivel central. A mai activat pe un post de secretar de stat în Ministerul Energiei și apucase să elaboreze un proiect al Strategiei Energetice Naționale, înainte să fie înlocuit din funcție.

Pandurul: Cere rectificarea bugetelor: ”Primăriile nu sunt aducătoare de venit, lucrează doar pentru cetățeni”. Un primar din Gorj i-a cerut guvernului să-și arunce ochii peste bugetul alocat anual primăriilor și să-l rectifice. Edilul din comuna Turburea, Ion Bârcă, se plânge că bugetul alocat unităților administrativ-teritoriale a rămas la nivelul anul 2019, ceea ce nu este normal. „Eu cred că nu trebuie să ne sperie ce va urma, însă noul guvern trebuie să analizeze situația financiară din teritoriu, mai ales la nivelul primăriilor și să rectifice bugetul pe care ni-l acordă anual și care este tot la nivelul anului 2019. Guvernanții trebuie să înțeleagă clar faptul că primăriile nu sunt aducătoare de venit, ci funcționează în sprijinul cetățenilor. În plus, când se împart banii la primării trebuie să țină cont de faptul că unele primesc redevență de la CEO”, a declarat Bîrcă.

Impact în Gorj: Anul Brâncuși-2026 a trecut cu un singur vot „împotrivă”. Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, un proiect de lege care prevede instituirea anului 2026 drept „Anul Constantin Brâncuşi”. S-au înregistrat 275 voturi „pentru” şi un vot „împotrivă”. „Se instituie anul 2026 ca Anul Constantin Brâncuşi, pentru aniversarea a 150 de ani de la naşterea artistului Constantin Brâncuşi”, prevede actul normativ. Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi instituţiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări culturale, artistice sau educaţionale dedicate celebrării vieţii şi operei lui Constantin Brâncuşi. Acestea pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a manifestărilor, în limita alocărilor bugetare aprobate, mai stabileşte proiectul.