„Mica Vienă” bulgară devine destinație preferată a românilor. E la graniță, se ajunge ușor, iar restaurantele au deja meniuri în română
De când România și Bulgaria au aderat complet la zona Schengen anul trecut, orașul bulgăresc Ruse, aflat la granița cu România, a cunoscut o creștere semnificativă a numărului de turiști români, scrie France24.ro.
Dacă, altădată, șoferii pierdeau ore bune în coloane interminabile pe Podul Prieteniei, care leagă Giurgiu de Ruse peste Dunăre, acum traversarea se face mult mai rapid. Eliminarea controalelor de frontieră, odată cu integrarea completă a celor două țări în zona europeană de liberă circulație, a fluidizat vizibil traficul.
Un român, care s-a prezentat doar cu prenumele Cristian, face des drumul de 75 de kilometri din București până la Ruse pentru a cumpăra parfumuri sau țigări „mai ieftine”.
„Cu Schengen e mai rapid – nu mai pierdem timp la coadă pentru controlul actelor”, a declarat acesta.
În weekenduri, podul dintre cele două orașe este traversat de coloane lungi de mașini, majoritatea cu numere românești, care aduc turiști spre Ruse – un centru comercial bulgăresc aflat în plină efervescență turistică.
Conform datelor furnizate de Agenția pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere din România, aproximativ 160.000 de autoturisme au trecut granița la Giurgiu în perioada ianuarie–martie 2025, comparativ cu 128.000 în aceeași perioadă a anului trecut.
Meniuri în limba română
Al cincilea oraș ca mărime din Bulgaria, Ruse a început să se adapteze rapid: restaurantele oferă meniuri traduse în limba română, iar personalul bilingv este tot mai căutat.
Ruse, cunoscut și sub numele de „mica Viena” datorită arhitecturii sale variate – de la stilul neobaroc până la clădiri din perioada comunistă – are o populație de aproximativ 125.000 de locuitori.
În centrul orașului, în fața unui restaurant popular, un cuplu tânăr din Giurgiu aștepta răbdător la coadă.
„Acum e mult mai simplu să venim. Ne place foarte mult locul ăsta, e unul dintre preferatele noastre”, a spus Claudia Bădărău, o profesoară de 43 de ani, aflată alături de partenerul ei, Bogdan.
Integrarea completă în zona Schengen, care numără acum 29 de state, a avut „un impact pozitiv asupra orașului, pentru că numărul turiștilor a crescut considerabil”, a declarat pentru AFP Todor Ratsov, managerul unui restaurant din Ruse.
„Vin foarte mulți turiști români, în special datorită accesului facil”, a spus el, adăugând că „90% din meniurile noastre sunt acum traduse în română”.
Adrian Nikolov, economist senior în cadrul think-tank-ului Institutul pentru Economie de Piață din Sofia, a subliniat că efectele aderării sunt „aproape exclusiv legate de turism”. Pe termen lung, spune el, va fi interesant de analizat impactul asupra veniturilor hotelurilor și restaurantelor.
Zona Schengen, creată în 1985, permite celor peste 400 de milioane de cetățeni din 25 din cele 27 de state membre ale UE – plus Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein – să călătorească liber, fără controale la frontieră.
România și Bulgaria au așteptat 13 ani pentru aderarea completă, pe care au obținut-o în cele din urmă la 1 ianuarie, după ce Austria a renunțat la veto-ul impus din motive legate de migrație. Cei care au resimțit cel mai mult beneficiile sunt transportatorii și navetiștii de la graniță.
„Pentru companiile de transport, trecerea liberă a frontierei înseamnă reducerea duratei de călătorie, livrări mai predictibile și scăderea costurilor de combustibil și personal, pe același traseu, față de anul trecut”, a explicat Nikolov.
Potrivit Federației Transportatorilor din România, fiecare transportator economisește, în medie, „două-trei ore pe cursă”, ceea ce se traduce în „mai mulți bani și mai multă marfă”.
Atracții spirituale și ospitalitate
Mănăstirea Basarbovo, situată în apropiere de Ruse – dedicată unui cioban care a trăit ca pustnic și ale cărui moaște sunt venerate la București – atrage tot mai mulți vizitatori. Săpată în stâncă, mănăstirea rămâne un loc de pelerinaj important pentru români – și tot mai mult, o destinație de vacanță pentru familii. Părintele Aleko spune că a observat o „creștere clară” a numărului de vizitatori.
„După ce trec prin Ruse, nu se poate să nu vină să aprindă o lumânare și să se roage sfântului”, a spus acesta, referindu-se la Sfântul Dimitrie, fostul pustnic.
