În 2023, românii din diaspora au trimis în ţară 6,5 miliarde euro, cu 350 de milioane de euro mai mult decât în 2022. Spre comparaţie, investiţiile străine directe au scăzut puternic, de la peste 11 miliarde de euro în 2022 la doar 6,6 miliarde de euro, conform BNR.

Diaspora a trimis, anul trecut, cu 350 de milioane de euro mai mult decât în 2022 şi mai mult decât dublu faţă de acum un deceniu, arată datele de la BNR. Valoarea remiterilor personale de anul trecut a depăşit chiar şi nivelul din 2007-2008, anii de imediat după aderarea la UE (când a existat un exod masiv) şi, totodată, ultimii ani de boom economic. De ce trimit astăzi românii de peste hotare mai mulţi bani acasă decât oricând? Există mai multe posibile explicaţii, arată zf.ro.

„S-a schimbat structura economică a diasporei, iar puterea sa financiară e mai mare acum decât în trecut. Primele valuri de emigranţi sunt cele care datează din perioada ’92-’95. Ei au deja circa 30 de ani de când lucrează în afară, aşa că au atins un anumit nivel de bunăstare, iar remiterile lor sunt pe măsură“, spune Monica Roman, profesor la Departamentul de Statistică şi Econometrie din cadrul ASE.

Totodată, principalele surse de remiteri sunt acum Germania şi Marea Britanie, ţări care au câştigat teren în detrimentul Spaniei şi Italiei. Aceste ţări sunt mai dezvoltate şi plătesc salarii pe măsură, aşadar oamenii au mai mulţi bani de trimis acasă, explică Dumitru Sandu, sociolog, pro­fesor la Facultatea de sociologie şi asistenţă socială.

Mai există o posibilă expli­caţie pentru această situaţie, dincolo de faptul că diaspora a ajuns la un nivel de bunăstare ce îi permite să trimită bani mai mulţi în ţară. Unii români pensionari au revenit în ţară şi şi-au portat aici pensia, în timp ce alţii se pregă­tesc să se întoarcă şi pregătesc „terenul“ prin trimiterea unor bani în conturile locale, bani care să le permită să ducă o viaţă cât mai bună.

„Mulţi tineri care au plecat din ţară, odată ce s-au obişnuit cu viaţa de acolo, cu greu vor reveni în România. Totuşi, există şi unii oameni din alte generaţii pe care îi trag «rădăcinile» către casă, către România“, spune Constanţa Mihăescu, prodecan şi profesor al Facultăţii de cibernetică, statistică şi informatică economică din cadrul ASE Bucureşti.