Există o vorbă ceva mai veche din fotbal, cum că acest sport se joacă pe goluri, ceea ce făcea referire la randamentul atacanților unei echipe și la rata de conversie a ocaziilor importante.
Deși fotbalul din peninsula italică era caracterizat de pragmatism până acum două decenii, sunt câteva statistici interesante legate de marcatorii all-time din Serie A. Îți prezint în continuare aceste informații:
Silvio Piola – 274 de goluri în 537 de meciuri
Putem spune fără rețineri faptul că Piola este cel mai mare atacant italian din toate timpurile. El a trăit între 1913 și 1996 și a jucat, pe rând, la Pro Vercelli, Lazio, Torino, Juventus și Novara, echipe pe meciurile cărora poți paria online la Betano, iar aici găsești un cod promoțional Betano pentru a beneficia și de un bonus avantajos.
Piola a făcut parte din lotul Italiei care a câștigat Campionatul Mondial de Fotbal din 1938, marcând și două goluri chiar în finală.
El și-a început cariera de jucător la Pro Vercelli, evoluând 5 ani la echipa modestă, din 1929 până în 1934. A fost prezent de 127 de ori pe teren și a marcat 51 de goluri, după care a făcut pasul spre Lazio.
Aici a stat o perioadă mai lungă, 9 ani, din 1934 până în 1943, timp în care a jucat 227 de partide. Lazio a fost și echipa pentru care a înscris de cele mai multe ori în carieră, reușind să marcheze în poarta adversarilor de 143 de ori.
A mai evoluat și la Torino și Juventus, însă nu a marcat de foarte multe ori. În schimb, la Novara a reușit să înscrie de 86 de ori. Piola s-a remarcat prin abilitatea sa de a analiza vizual situația de pe teren, lucru care i-a permis să găsească frecvent breșe în apărările adverse.
Francesco Totti – 250 de goluri în 619 meciuri
Pe locul secund în acest clasament este legenda celor de la AS Roma, Francesco Totti. El și-a început cariera ca junior la Fortitudo, iar după ce s-a mai perindat pe la alte cluburi mici a fost remarcat de scouterii lui Roma.
În anul 1993 își face debutul la echipa de seniori și joacă numai la această formație vreme de 24 de ani, până în 2017. A îmbrăcat tricoul Romei ca senior de 619 ori și a reușit să înscrie 250 de goluri în tot acest timp.
Dezamăgirea lui a fost că selecționerul Cesare Maldini nu l-a inclus în lotul pentru Campionatul Mondial din 1998. În sezonul următor de Serie A a început să-și pună din ce în ce mai mult amprenta asupra jocului echipei, fiind văzut atât de coechipieri, cât și de antrenor ca un lider natural, lucru care i-a adus și banderola de căpitan.
În 2017, după ce și-a anunțat retragerea din fotbal, a continuat ca director sportiv al Romei. Pe lângă cariera fotbalistică, Francesco Totti este și un filantrop dedicat, implicându-se în mai multe proiecte umanitare și sociale.
Gunnar Nordahl – 225 de goluri în 291 de meciuri
Este un lucru poate mai puțin obișnuit ca un jucător străin, un nordic, să ocupe o poziție de top 3 în clasamentul all-time al marcatorilor din Serie A. Însă Gunnar era un marcator de senzație și s-a adaptat perfect stilului de joc practicat în Italia.
A început fotbalul în 1937 ca profesionist la Hornefors IF, însă în Serie A avea să ajungă abia în 1949, fiind transferat de AC Milan, club pentru care a marcat 210 goluri în 257 de meciuri.
A jucat în tricoul milanezilor din 1949 până în 1956, fiind apoi transferat pentru două sezoane la Roma, pentru care marchează 15 goluri în 34 de meciuri.
Cu AC Milan a cunoscut triumful, câștigând de două ori Serie A, în timp ce la naționala Suediei a fost medaliat cu aur la Olimpiadă. Pentru prestațiile sale de senzație în tricoul milanezilor a intrat în Hall of Fame-ul AC Milan, având un loc rezervat în muzeul clubului.
Giuseppe Meazza – 216 goluri în 367 de meciuri
Se cuvine o mențiune pentru început, el împarte locul 4 cu Jose Altafini, care are același număr de goluri marcate însă în 459 de partide, motiv pentru care l-am ales aici pe Meazza, întrucât are un randament mai bun.
El a început cariera ca senior al lui Inter Milan în 1927, jucând aici până în 1940. În total a bifat 348 de partide, timp în care a reușit să învingă portarul advers de 240 de ori.
A mai fost transferat la alte cluburi din Italia precum marea rivală AC Milan, Juventus, Varese, Atalanta, după care, în 1946 s-a reîntors la echipa de suflet, Inter Milan, pentru care a mai evoluat doar un singur sezon. În acest ultim sezon a jucat 17 meciuri și a înscris de două ori.
A câștigat de 3 ori Serie A și are și o Cupă a Italiei cu AC Milan, alături de două Cupe Mondiale în anii 1934 și 1938.