Multe dintre mijloacele de comunicare în masă au experimentat evoluții fantastice în ultimii ani. Presa scrisă, tipărită, de tip ziare, reviste, cunoaște o transformare rapidă dinspre tipar spre digital. Extrem de puține categorii de oameni mai sunt fideli încă tradiționalului ziar printat, cumpărat cu regularitate.
Evident, viteza cu care viața cotidiană se desfășoară, nu prea ar mai putea să țină pasul cu toate etapele care duc o știre de la redacție la tipar și ulterior, către publicul larg. Astfel, presa scrisă s-a mutat în mediul online, acolo unde este mult mai accesibilă oricui și unde breaking news sau știrile cele mai noi sunt livrate aproape instantaneu tuturor.
Să nu uităm însă de un alt mijloc de comunicare extrem de important și la îndemâna oricui, radioul. Aici lucrurile nu s-au mai petrecut atât de abrupt, deși se constată anumite schimbări în percepția publică a radioului. La nivel global, internetul și, implicit, social media, a adus extrem de multe alternative, poate chiar mai atractive, pentru publicul fidel odinioară posturilor de radio. România nu face excepție de la această tendință, numărul ascultătorilor fiind în regres de la an la an.
Radioul – între tradiție și modernitate pentru publicul românesc
Cele mai multe opțiuni de petrecere a timpului liber pentru mulți oameni au suferit modificări în ultimii ani, în special datorită tehnologiei și apariției multor alternative digitale pentru entertainment.
Dacă în urmă cu zece ani ne adunam acasă pe la prieteni să jucăm cărți sau rummy, acum accesăm rapid un site și ne distrăm cu jocuri video sau slots. Dacă până nu demult așteptam cu nerăbdare emisiunea favorită la un anumit post de radio ca să ascultăm ultimele melodii apărute, acum suntem la un click distanță de trupa favorită și ultimele noutăți aduse pe scena muzicală.
Și exemplele pot continua, pentru că suntem din ce în ce mai mult stăpâni pe propriile alegeri imediate, fără să mai depindem de un program impus de diverse companii de radio sau televiziune.
Evident, există încă situații când radioul face parte din cotidian, fie că suntem la volan, în trafic, sau poate la birou, afundați în treburile de zi cu zi. Atunci radioul rămâne sursa numărul unu de conectare cu ultimele știri sau delectare cu melodii de top.
România este o țară destul de tradiționalistă și statisticile arată în mod clar faptul că radioul este încă la putere pentru mulți români. Există topuri ale emisiunilor de radio favorite sau anumite preferințe pentru realizatori care aduc un plus de valoare acestora.
Practic, după 1989, radioul a devenit unul dintre cele mai importante mijloace de comunicare în masă într-o țară care suferise ani lungi de lipsa informației sau de programe extrem de rigide și atent controlate de regimul aflat la putere. Setea de informații, sentimentul de a te conecta cu realitatea în mod real și rapid, contribuie din plin la o explozie de emisiuni, posturi de radio de nișă, variații pe teme muzicale care vin toate să umple imensul gol de până atunci.
Care este viitorul radioului în era tehnologizării?
Această întrebare este una legitimă dacă ținem cont de faptul că radioul pare a fi extrem de adaptabil la noile tehnologii și extrem de conectat în mentalul colectiv. Indiferent că oamenii vor alege un anumit post de radio sau altul, este evident faptul că există necesitatea unei comunicări coerente și gestionate direct de echipele din spatele microfoanelor.
Poate că preferințele muzicale vor fi mai ușor satisfăcute de aplicații specifice, neîntrerupte de reclame, disponibile la propria alegere în orice moment. Dar radioul nu înseamnă doar muzică. Știri sau emisiuni cu tematici de interes larg, accesibile din mașină sau din orice casă sau birou, vor fi și în viitor alegerea principală a unor largi segmente de populație.
Am putea concluziona cu un sentiment pozitiv referitorul la viitorul radioului atâta vreme cât își va menține tendința de a servi așteptărilor oamenilor de pretutindeni și se va alinia cu noile device-uri apărute pe piață.
